"Ce e viata omului...azi esti si suferi din anumite motive, dar viata merge
inainte apoi intr-o secunda poti sa nu mai fii si sufera altii de
disparitia ta, dar ...viata merge inainte...paradoxal....nu se tine cont
de nimic si fiecare se minte ca ba aici va fi mai bine ba dupa plecarea
in cer se va schimba....si uite asa traim si murim mintindu-ne."
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
Viața
uneori doar ne amăgește cu iluzii și atunci ajungem să trăim sub povara
lui ,,parcă''. Oamenii în care credeam, poveștile la care speram,
lucrurile care păreau că se vor întâmpla se duc deodată,fără să știm
încotro... Iar noi purtăm pe buze un mare ,,Parcă'' de teamă să nu avem
certitudinea că ne-am înșelat sau că am fost înșelați.Asa e viata...trebuie sa traim diverse momente.
Niciodata nu vei reusi sa faci inima sa taca,si chiar daca te prefaci ca nu asculti ce spune ,ea va sta in pieptul tau repetand tot ce crede despre viata si lume.Nimeni nu reuseste sa fuga de propia inima.De aceea este bine sa asculti ceea ce spune.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
"Îți
poți reduce viața la o valiză, dacă te afli într-o situație disperată.
Întreabă-te care sunt lucrurile de care ai într-adevăr nevoie și vei
vedea că nu sunt cele pe care ți le-ai imagina - vei da ușor la o parte
lucrurile neterminate și chitanțele, și
calendarul zilnic, pentru a face loc unei pijamale de flanelă, pe care o
porți când plouă; și pietrei pe care ți-a dăruit-o copilul tău, în
formă de inimă; și cărții cu coperte uzate la care te întorci în fiecare
aprilie, pentru că este ceea ce citeai când te-ai îndrăgostit prima
oară. Se dovedește că importante nu sunt bunurile acumulate, ci acele
câteva obiecte pe care le poți duce cu tine." -Jodi Picoult -în Dispariții-
Atunci cand m-au ranit, am stiut sa iert.Atunci cand am vazut ca nu mai am nici o sansa ,am stiut sa renunt.
Atunci cand am vazut ca nu mai am loc in viata cuiva,am stiut sa plec.Atunci cand am cazut am asteptat sa treaca furtuna si apoi m-am ridicat.Atunci cand m-a durut nu mi-a fost rusine sa plang si mereu am stiut sa fiu sincera cu mine si cu cei din jur.Multi au numit asta sensibilitate, dar foarte putini au inteles ca aceasta este adevarata putere.
Este
aproape imposibil de făcut măcar un singur plan pentru prezent, pentru
că tocmai prezentul este infinit de scurt...aproape inexistent. Prezentul
este doar un interludiu între ceea ce a fost şi ceea ce urmează să
vină. Însă, prin el, conştientizăm prezenţa
noastră în această lume. El ne crează senzaţia de util, de necesar, de
indispensabil, sau inversul acestora, pentru noi înşine şi pentru
ceilalţi din jur. Cred totuşi că singurul plan posibil pentru prezent
este cel de a rezista clipei, pentru că doar ea ne poate ucide.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
"Uneori e mai bine sa te opresti. E mai bine sa nu-ti mai faci
griji ca trebuie sa o iei iar de la capat. E mai bine sa nu-ti mai faci
griji sub nici o forma pentru cineva. E mai bine sa nu te mai intrebi
“de ce?” sau “de ce nu?”. E mai bine sa
ai incredere doar in tine. Nu in cel de langa tine sau in acel om pe
care il doresti langa tine. Ai incredere doar in tine ca lucrurile au sa
mearga bine. Ai incredere ca lucrurile au sa-si gaseasca o cale prin
care sa se aseze asa cum trebuie. Si chiar daca nu e calea la care te
gandesti, calea pe care ai planuit-o de atata timp, ai sa intelegi ca nu
esti singur in lupta asta. Ai sa intelegi ca pe acel drum, acel lucru
minunat, o sa ajunga in viata ta atunci cand nici nu mai poti visa. Ai
sa intelegi ca rabdarea este darul nemuritorilor. Ai sa intelegi ca
toate aceste episoade pe care le traiesti in fiecare zi sunt menite sa
te aduca exact acolo unde trebuie sa ajungi. Nu in alta parte. Nu in alt
loc. Acolo! Exact acolo!"-Dan Necsa-
Daca
viata ar fi un concurs,atunci sunt bucuroasa ca am participat chiar daca
nu am luat premiu...stiu ca m-am pregatit cu drag...poate am nimerit un
juriu capricios...poate mai aveam nevoie de un punct,poate din prea
mult sensibilitate m-am ratacit..dar eu stiu unde trebuie sa ajung...la acel liman.De fapt asa este viata,azi te ridica...maine te coboara,azi esti invingator... maine esti invins.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
Viata este o scena in care noi suntem actorii din ea...este ca un grandios spectacol aplaudat la scena deschisa...este o insiruire de clipe frumoase,de zambete si de ce nu,si de lacrimi amare.De multe ori este o lectie importanta pe care trebuie sa o invatam,sa o apreciem si sa o respectam.Cred ca cel mai greu in viata este sa relationezi cu oamenii din jurul tau, nu trebuie sa te joci cu sufletul oamenilor pe care-i iubim,astfel echilibrul se pierde si ne prabusim inainte de finalul spectacolului propiu.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
Viata este o minune care trebuie traita pana la ultima picatura ...ea trebuie savurata particica cu particica sa nu ramana nici o farama negustata.Fiecare zi pentru noi toti ,este un nou inceput.Ne-am gandit vreodata oare cate sanse ni se ofera de-a lungul vietii? De aceea nu trebuie sa lasam nici o zi sa treaca fara sa traim cu simturile noastre ,ceva nou si frumos.Fiecare zi este o sansa de a face ceva mai bine decat am facut ieri si de a invata lucruri pe care ieri nu le cunosteam sau le ignoram.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
"Viața va fi tristă dacă nu dai deoparte perdeaua de nemulțumiri care se îngreunează zi de zi , întunecându-ți camera sufletului. Viața va fi dificilă dacă nu faci curățenie prin miile de gânduri și frământări care se depun în suflet, prin zecile de regrete care îl murdăresc și îi îngreunează zborul. Viața va fi în alb și negru dacă nu îndrăznești să folosești pensula și paleta de culori primită în dar, dacă nu ai curajul să lași ca visele și speranța să o coloreze, dacă nu ai încredere în luminozitatea și curcubeul prezentului pentru a o nuanța. Viața va fi simplă , ștearsă și obișnuită dacă nu vei ști să privești prin perdeaua subțire a trecutului, care stă între tine și prezent. Viața va fi ca un buchet de trandafiri ofiliți, ale căror petale se vor scutura la o adiere mai puternică, dacă nu vei găsi în tine spiritul luptător și curajos care nu cedează, nu abandonează și nu se rupe indiferent de intemperii. Viața va fi ca o barcă găurită, din care te vei chinui să scoți apa minut de minut, dacă nu vei îndrăzni să plutești și dacă nu te vei încrede în Dumnezeu."-sursa Cartea Vietii.-
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
Viata cam tot timpul picteaza o poveste...si anume durerile noastre,momentele de fericire si de ce nu si acele momente confuze care intervin la un moment dat.Viata urca si urcam si noi odata cu ea...viata coboara, coborand si noi odata cu ea,apoi viata se ridica de unde a picat...ne ridicam si noi cu ea.Viata se misca,ne miscam si noi odata cu ea.Viata nu te judeca,dar ne aduce tot ce dorim Totul este sa stim ce ne dorim.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
Ar trebui ca in fiecare zi sa avem grija de sufletul nostru...de fereastra lui...ar trebui sa o lustruim in fiecare zi cu ganduri frumoase si fapte bune.Nu trebuie sa o lasam murdara ,plina de tristete si de ranchiuna!.Trebuie sa fim constienti ca sufletul ne apartine noua si numai noua.Si daca nu avem noi grija de el...atunci cine!.Un suflet frumos,iti permite sa vezi intotdeauna frumusetea vietii si este alegerea noastra daca vrem sa vedem lumea printr-o fereastra curata sau murdara.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
"Sunt semne peste tot. Tot ceea ce ceri primești dacă ești pregătit să vezi. Niciodată nu îți dă Dumnezeu mai mult decât poți să duci. Nu ar avea de ce. Tu ai senzația că este prea mult pentru că nu-ți cunoști limita. Ideea e să înveți ceva în urma unei zguduiri atât de profunde. Dacă se revine la normal, e timp irosit. De asta te ajută să îți forțezi limita, să cunoști în tine ceea ce nu cunoști. Genul acesta de experiență-limită te ajută să dai jos din tine toate straturile de protecție, să fii gol, să te privești așa cum ești, fără să te mai aperi. Lupta adevărată se naște în momentul în care te ai și începi să te păstrezi, să nu te mai pierzi."-Chris Simion-
Visand la iubire,traind din iubire,viata ne surade in orice clipa si ne deschide sufletul si inima spre fericirea absoluta. Visand si traind intr-un mod realist cu picioarele pe pamant,viata ne poate ingenunchea si ne poate invata ce este lacrima,pentru ca fiecare zi traita este o lupta... ea ne formeaza si ne intareste cu fiecare lovitura data.Viata fara vise ar fi atat de trista si de intunecata,ar fi atat de neagra si pustie...viata fara vise ar fi doar lacrimi si suspine...fara zambete si fara iubire.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
"Ascundem mereu in adancul sufletului un ocean de vise…poate carti
nescrise, poate e doar iluzia unor aripi ce nu ne lasa sa cadem, cu
totii avem dorinte, vise, sperante, indiferent cat de ciudate ar fi
ele…oare cine nu are vise, oare cine nu are aripi?
Nu exista intuneric…exista doar lipsa de lumina.Nu exista singuratate…exista doar lipsa de dragoste si iubire."
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
Oare cine nu iubeste viata! Cine ar putea sa nu iubeasca si sa nu pretuiasca aceasta minune dumnezeiasca?Se pare ca timpul este cel mai de pret diamant al vietii...el straluceste,chiar si in cel mai intunecat loc de pe pamant.Va doresc o zi frumoasa si fericita!
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
"În fiecare zi Dumnezeu ne dă o dată cu
soarele - o clipă în care ar fi cu putinţă să schimbăm tot ce ne face
nefericiţi. în fiecare zi încercăm să ne prefacem că nu întrevedem
momentul acesta, că el nu există, că ziua de azi este la fel
cu cea de ieri şi va fi la fel cu cea de mâine. Dar cine îşi examinează
cu atenţie ziua descoperă şi momentul magic. Acesta poate fi ascuns la
ceasul în care vârâm cheia în uşă, dimineaţa, în clipa de tăcere de după
masa de prânz, într-unui din cele o mie şi unul de lucruri care ni se
par aidoma. Acest moment există — un moment în care toată puterea
stelelor trece prin noi şi ne îngăduie să facem minuni. Fericirea e
uneori o binecuvântare - dar de obicei e o cucerire. Momentul magic
dintr-o zi ne ajută să ne schimbăm, ne face să plecăm în căutarea
viselor noastre. Avem să suferim, avem să cunoaştem momente dificile,
avem să înfruntăm multe deziluzii - totul însă e trecător şi nu lasă
urme. Iar în viitor, vom putea privi înapoi cu mândrie şi credinţă."- fragment din ” La râul Piedra am șezut și am plâns ” , Paulo Coelho-
Incchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
Sunt multe clipe in viata in care rostul nostru este pus la incercare,si aceste necazuri nu fac altceva decat sa ne stoarca ca pe o lamaie,incat sa iasa tot ce este mai bun din noi...adica esenta noastra. Noi trebuie sa ramanem mereu increzatori si sa nu reuntam niciodata pentru ca Dumnezeu ne da doar atat cat putem duce.Cei care nu sunt ambitiosi renunta cu usurinta...renunta la cea mai mare minune care este Viata.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
„Viața asta este ca o competiție de tir.
Țintim cele mai frumoase momente, cele mai înălțătoare idealuri, cele
mai pure iubiri, țintim inima Fericirii. Ne concentrăm și... uneori
nimerim la câțiva milimetri de țintă, sau mult mai departe. Poate
chiar în direcția greșită. Este nevoie de multă îndemânare și, de ce să
nu recunoaștem, răbdare. Cu răbdarea e puțin de muncă. Nu o avem sau
este puțină. Ne gândim de fiecare dată că timpul este scurt, că trebuie
să trăim la maxim, așa că orice clipă de așteptare ni se pare o
eternitate, chiar o pierdere de vreme. Nu avem răbdare să ne fixăm bine
ținta, să urmărim direcția din care bate vântul, viteza. Nu avem răbdare
nici măcar să ne stăpânim tremurul mâinii.”-Lost & Found”-
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.