De multe ori viata te loveste cand te astepti cel mai putin si atunci ai doua posibilitati...sa-ti plangi de mila,sau cealalta varianta sa te ridici si sa mergi mai departe. La prima varianta sa-ti plangi de mila si ramanand in drum este posibil sa nu treaca nimeni care sa te ridice. Eu personal prefer sa ma ridic singura,chiar daca imi este greu si sa merg mai departe gasind acea putere si credinta de a continua drumul...sunt momente in viata cand esti singur si atunci trebuie sa iei decizii si sa lupti de unul singur pentru tine. Picatura de credinta daca exista si trebuie sa existe ,face minuni. Hotararea de a trai tine numai de noi...ea face parte din libertatea noastra astfel incat putem sa ne traim viata... sau o putem lasa sa treaca pe linga noi.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
Aici intervine "liberul arbitru" !Sa o vara plina de bucurii si impliniri!
RăspundețiȘtergereMEG55...multumesc mult.
RăspundețiȘtergereDe multe ori acea picatura...te salveaza.
RăspundețiȘtergereCu drag te imbratisez, Gabriella!
Oana...multumesc de vizita ,ai mare dreptate...si eu te imbratisez cu tot dragul.
RăspundețiȘtergerePe lângã picãtura de credintã,avem nevoie de vointã.Sã vrem sã mergem mai departe.Sã vrem sa ne luptãm uneori,cu morile de vânt, alteori cu nerãbdarea,cu incompetenta si de ce nu uneori ne luptãm cu noi.Un weekend plãcut si sper sa ai putere sa lupti ín continuare,pentru cã viata este frumoasa(dar grea)uneori.Te ímbratisez cu drag :))
RăspundețiȘtergereSolidaster...multumesc frumos ptr comentariul tau...in primul rand de vointa avem nevoie.
RăspundețiȘtergere