„ Privesc în urmă și-mi văd viața de până acum împărțită în felii care nu seamănă deloc între ele. Unele tăiate abrupt , nemilos, zgrunțuros. Altele, subțiri și perfecte, fine, aproape desăvârșite în frumusețea lor. Multe imperfecte. Și destule amare. Etape de viață pe care le-am mâncat pe pâine. Suferințe pe care le-am digerat cu greu, dar și bucurii pe care le-am savurat cu lăcomie. ”-sursa-Alice Năstase și Aurora Liiceanu, Care pe care - o carte minunata pe care o recomand tuturor.-
" Viata este o insula ale carei stanci sunt sperantele,ai carei pomi sunt visele si care se afla situata intr-o mare a singuratatii...viata seamana uneori cu un rau,caruia ii cernem nisipul si ii aruncam aurul...viata este misterul existentei noastre,ea trebuie luata asa cum vine,trebuie sa stii numai sa compensezi neplacerile si greul ei cu tot ceea ce este bun si frumos."
Dansul fulgilor de nea ne reaminteste de copilaria noastra...dar din pacate in aceste zile este viscol in toata tara. Este intradevar frumos mai ales pentru acei oameni care au sufletul linistit,dar este viscol mai ales pentru cei care au sufletul tulburat.Parca nu a fost de ajuns cu tragedia din Apuseni,acum mai trebuia ca toata tara sa fie paralizata de viscol.M-am convins cum gestioneaza statul aceste evenimente... raman la parerea mea ca fiecare trebuie sa se descurce singur si mai ales fiecare scapa cum poate.Mereu spunem ca avem nevoie de timp...nu de timp avem nevoie ci avem nevoie de curajul de a face ca lucrurile sa mearga...avem nevoie de oameni competenti si adevarati care sunt pusi acolo in functii sa faca totul ca la carte...si mai ales avem nevoie de curaj sa spunem lucrurilor pe nume .M-am saturat ca de fiecare data cand iarna se zburleste putin la noi... m-am saturat cand ploile vin peste noi si aici ma refer la inundatii...m-am saturat de acesti oameni care sunt pusi tot de noi acolo sus in scaune caldute,sa dea din umeri si sa-si arate neputinta atunci cand e cazul sa faca ceva cu adevarat serios si cu simt de raspundere.M-am saturat pana peste cap.
In ziua de astazi cred ca cea mai mare greseala este sa incerci sa multumesti pe toata lumea...m-am saturat sa tot sufar pentru ca unii oameni sunt superficiali si
te arunca la gunoi cand se plictisesc de tine sau nu mai au nevoie de tine. Atunci cand nu mai corespunzi
standardelor... uita clipele frumoase si iti scot ochi pentru orice
greseala. Toata viata te straduiesti sa fii pe plac cunostintelor,prietenilor,vecinilor chiar si rudelor de multe ori...dar cu certitudine, niciodata nu vei reusi sa multumesti pe toata lumea. Inainte ma deranjau toate aceste aspecte,dar astazi mi-am invatat lectia...pentru ca viata m-a schimbat incat tratez pe toata lumea cu aceasi moneda. Astia sunt oamenii...astia suntem noi ,si se pare ca fiecare trebuie sa traiasca cum simte.Din pacate tarziu am ajuns la concluzia asta.
"Am învățat că distanța face parte dintre
lucrurile care sunt relative - doi oameni care stau unul lângă altul pot
fi la fel de departe ca doi oameni aflați la mii de km distanță!
Apropierea se face cu sufletul. Timpul șterge doar amintirile
care nu au nicio valoare. Pe cele care au contat și vor conta le
păstrează intacte. În amintiri, oamenii pot rămâne la fel cum îi știai
tu chiar dacă ei între timp s-au schimbat altfel decât cum sperai sau
pur simplu au plecat înainte de vreme. Inima păstrează o mulțime de
comori." -sursa momentein viata.ro-Iustina Ţalea-
De multe ori, drumul nostru in viata este lin si usor,alteori este greu si presarat cu piedici...important in viata este sa ai incredere in tine ca poti sa treci peste aceste obstacole,sa crezi in visele tale si sa lupti cu incredere si cu toata fiinta ta .Teoretic este bine...superb,dar cand pui in practica ,este mai greu.Am ramas in aceste zile efectiv bulversata de tragedia cu avionul din muntii Apuseni pilotat de Adrian Iovan si avand la bord pe acei medici minunati si dedicati meseriei...dar cu tot respectul pentru autoritatile noastre...ma intreb,in ce tara traim! Daca pentru a salva niste vieti omenesti ,care la randul lor sunt salvatori pentru alte vieti,chiar era nevoie de aprobare pentru a folosi aparatura din dotare pentru detectarea locului in care sa prabusit avionul!.Pentru mine este inumam cum s-au miscat autoritatile noastre.
Va dati seama daca nu-i gaseau localnicii,acum erau probabil toti morti. Daca nu esti in stare sa dai directia corecta si te bajbai de trei ori....atunci este rau si jalnic!.Ganditi-va ce s-ar intampla daca ne-am pricopsi cu un cutremur mare ...in conditiile de acum, de haos generalizat care guverneaza tara , cati oameni ar muri cu zile din cauza incompetentei, a lipsei de comunicare,sau a nepasarii autoritatilor. Daca autoritatile nu au putut gestiona in timp util acesta situatie, cum credeti ca ar gestiona o tragedie nationala?...iar victime am putea fi oricare dintre noi. Eu una nu mai am incredere in nimeni,pentru ca se pare ca in astfel de momente te descurci singur si scapa cine poate si cine are un gram de noroc. Atat pilotul Adrian Iovan cat si tanara rezidenta Aurelia Ion ,pot fi declarati niste eroi cazuti la datorie. Dumnezeu sa-i ierte si sa-i odihneasca in pace ! Ceilalti supravietuitori la fel...si-au riscat vietile pentru a salva vieti.
"Este important sa-ti amintesti ca, dupa cum cuvintele noastre sunt materializarea gandurilor noastre, la fel si faptele noastre sunt materializarea convingerilor noastre. Nici o actiune, cat de mica, nu este nesemnificativa felul in care tratam o persoana demonstreaza felul in care ii tratam pe toti, inclusiv pe noi insine. Daca nu avem incredere in altul, nu avem incredere nici in noi insine. Daca nu stim sa ii apreciem pe cei din jur, atunci nu ne apreciem nici pe noi. Cu fiecare persoana cu care interactionam, in orice facem, trebuie sa fim mai buni decat se astepta, mai generosi decat anticipa, mai pozitivi decat credeam ca este posibil. "-sursa Robin Sharma-
"O viaţă trăită frumos este tot ce poate dori un om. O viaţă bine trăită. Eu am trăit pentru meseria mea şi asta mi-a afectat de multe ori viaţa personală. Nu am fost cel mai bun soţ şi nici cel mai bun tată din lume. Totuşi, cred că moştenirea spirituală pe care le-o las lor şi publicului, mă spală de aceste păcate.
Dacă Dumnezeu ţi-a dat un dar eşti obligat să răspunzi acestui dar. Este profund condamnabil să laşi o vocaţie în paragină, să nu-i dai prilejul să se împlinească. Sau măcar să se verifice într-un fel.
Nu mai ştim să trăim, nu mai ştim să iubim. Singurul lucru care ne mai poate salva este iubirea, iar eu sunt optimist. Sunt sigur că Dumnezeu are planurile Lui şi pentru noi. Fericirea se strecoară uneori pe o uşă care e lăsată deschisă fără să-ţi dai seama."--sursa Radu Beligan-
"Lucrurile simple ne întregesc. Suntem fiinţe cu un mecanism atât de complicat de trăire, încât avem nevoie de protejarea lucrurilor simple, de provocarea lucrurilor mărunte, de minuţiozitatea alegerilor şi de rafinamentul detaliilor care fac diferenţa.Când cei din jurul tău nu mai ştiu să-ţi facă bucurii, poate fi un semn că tu ai uitat, la rându-ţi, să-i bucuri. Ştim să facem lucruri complicate, cu mâinele sau cu creierul, ştim să facem lumea să meargă rapid înainte, dar câţi putem să facem măcar un om să zâmbească? "- sursa- Mihaela Radulescu.
"Acordam prea putin timp si prea putina atentie lucrurilor cu adevarat importante si ne cheltuim energia pe nimicuri fara nicio insemnatate. Ne suparam, adesea, pentru amanunte pe care altii nici macar nu le baga in seama, punem la suflet fleacuri si ne enervam pentru intamplari care, de fapt, nu ne afecteaza cu nimic viata.
Suntem nervosi in trafic, ajungem la birou injurand de o ora un sofer care a trecut pe langa noi si a facut o manevra care ne-a scos din sarite, desi el habar n-a avut ca ne-a enervat si si-a vazut, mai departe, de drum. Fara sa-si strice ziua. Stam suparati cate o zi intreaga fiindca masina de spalat s-a impotmolit aiurea, fiindca soacra ne-a zis ca nu-i buna ciorba, fiindca ne-am stropit pantalonii cu noroi. Si uitam ca exista pe lume lucruri cu adevarat importante, motive serioase de ingrijorare, intamplari cu adevarat grave. O parte dintre acestea mi-au fost date in ultima vreme, parca pentru a ma face sa inteleg mai repede si mai usor ce conteaza in viata…
Am intalnit doamne care se chinuiau sa ramana insarcinate, carora li se parea ridicola vaicareala gravidelor care se plangeau ca li se umfla picioarele. Am trait pe propria mea inima crunta ingrijorare a mamei care constata ca fiul ei s-a nascut cu o malformatie despre care, o vreme, doctorii nu stiu cum ii va afecta viata, si am intalnit si aici, pe blog, cazul unei fete care creste – de una singura – un copilas nascut cu probleme cardiace. Si am priceput atunci ca nu e chiar atat de grava situatia mamicilor cu bebelusi care cam au colici.
Aud mereu de oameni cu boli incurabile, dar si de persoane care se plang ca au facut riduri. Si, de fiecare data imi promit ca voi trai de acum inainte fiind mai atenta la lucrurile cu adevarat insemnate, refuzand sa fac, zi de zi, slalom printre nimicuri, incercand sa privesc viata in esenta ei, destinul in miezul lui de foc si de iubire.
Numai ca, recunosc, nu reusesc sa-mi tin promisiunea decat pentru o vreme. Si-apoi uit, si revin la amanunte…"-sursa-Alice Nastase Buciuta-
Pot spune ca sunt un om norocos pentru ca am prieteni minunati,dar de cele mai multe ori imi este greu sa-i impovarez pe cei care imi sunt apropiati cu problemele mele.Cred ca nu se cade, pentru ca fiecare le are pe ale lor.
Uneori e bine ca nici cei apropiati sa nu stie chiar toate problemele
pe care le ai pentru ca ar suferi, iar unele din pacate nu au rezolvare. De multe
ori tinem in noi insine ceea ce ne macina ...chiar nu stiu daca e bine sau nu. Inchei cu Trebuie sa Traiesc. gabriella.
E
foarte important ce crezi despre tine ce vise ai si cum vrei sa ti le
implinesti...este important sa-ti indrepti privirea in fata si sa nu te lasi doborata
niciodata.Trebuie sa stii ca traiesti doar o data, deci traieste-ti viata din plin pentru ca viata asta are un mod ciudat de a ne arata cat este de scurta. Nu mai sta pe ganduri ...deci iubeste...zambeste...traieste!.
Sunt
lucruri pe care trebuie sa le acceptam, chiar daca nu le intelegem... sunt oameni care pleaca, desi ne-am dori sa ii tinem mereu langa noi.
Sunt sanse ce ni se ofera o singura data in viata , şi daca profitam de ele, ne
pot schimba intreaga viata. Sunt zile cand
vrem sa uitam, dar degeaba... tot ce reusim este sa ne amintim şi mai mult, pentru
ca unele lucruri nu pot fi controlate. Dar tot ce putem face este sa
credem ca, orice s-ar intampla azi... maine va fi mai bine.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
Zile trecute am avut o problema,nu intru in amanunte pentru ca nu are rost...dar cum sunt ambitioasa si pot spune chiar incapatanata cand stiu ca am dreptate ,nu ma las si duc acea problema pana la capat.Am prostul obicei de a ma informa,de a-mi place sa cunosc orice... absolut orice imi este de folos in viata. Am fost educata ca daca pot sa fac ceva bun pentru cineva ,sa o fac cu tot sufletul...si asa am facut in viata.Dar se pare ca binele pe care tu l-ai facut candva pentru cineva...a ramas acolo in timp,ca si cand nu ar fi existat.Un singur lucru stiu,ca daca te pretuiesti pe tine, atunci poti pretui si oamenii din jurul tau.Sunt oameni care asa sunt construiti ei...sa calce pe suflete pentru binele lor, sa ia cat pot de la altii, iar atunci cand te intalnesti cu ei...asa din intamplare ,sa iti intorca spatele pentru ca asa e mai convenabil pentru ei. Detest astfel de oameni...si din pacate am avut parte de ei din belsug.
"Să faci totul ca pentru ultima oară. Şi
cerul, şi pământul, şi ochii celor dragi, şi zâmbetele, şi tristeţile
lor să le priveşti ca pentru ultima oară. La sfârşitul zilei să priveşti
apusul soarelui ca pentru ultima oară şi, adormind, să crezi că o faci
pentru totdeauna. Iar dimineaţa, dacă te mai trezeşti, s-o iei de la
început, făcându-le pe toate ca pentru ultima oară, dar cu o înnoită
disperare."-sursa- Sergiu Burcă- Foarte frumos!. Cred ca daca ne-am
gandi, macar un moment, sa facem totul pentru ultima oara, poate am aprecia
chiar si un zambet,chiar si o simpla imbratisare,sau poate chiar si faptul ca respiram. Dar, din pacate, nu ne gandim ca poate fi chiar ultima oara.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
”De-atunci am rămas cu sufletul țintuit pe
bucuria celui de lângă mine. Apoi, crescând mai mare, le-am dat lor,
celor ce mă priveau de după gard, sufletul meu. Iar ei îl dădeau de-a
dura prin colbul vieții și mi-l înapoiau strivit, lovit și
fără de viață. Trist, îmi luam propriul suflet în brațe și îl mângâiam.
Apoi, când se refăcea, mă părăsea zâmbind și se arunca naiv în brațele
pofticioase ale celor din jur. Și din nou zdrobit de valurile vesele dar
necunoscute ale vieții, se întindea obosit la picioarele mele,
spunându-mi că este pentru ultima oară. De atunci îmi îngrop și dezgrop
propriul zbor sufletesc ca pe un blestem.”sursa-Dan Puric-Fii demn-
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
Intotdeauna mi-au placut oamenii hotarati,ambitiosi si perseverenti...daca tu nu poti sa crezi in propiile tale puteri...atunci cine? Tu esti singurul care poti sa iei decizia potrivita pentru tine. Nu uita omule ca pe
corabia vietii tale,tu esti capitanul,iar restul lumii sunt
pasagerii.In viata fiecare dintre noi este capitan pe corabia vietii sale,insa nu
fiecare capitan se naste cu instinctul de supravietuire si de cele mai
multe ori,isi abandoneaza corabia,pasagerii si echipajul...renuntand la
propria viata.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
Viata noastra este la fel ca un labirint in care mereu ratacim...de multe ori ne vaicarim si spunem ca este prea dura. Poate ca asa este...dar daca ne-am gandi cat de plictisitoare ar fi viata noastra fara urcusurile si coborasurile ei!.Poate ca ar fi prea monoton si cu siguranta ai dori putina duritate.Si totusi trebuie sa crezi ca viata este frumoasa...ar trebui sa fim bucurosi pentru simplu fapt ca traim, ca ne trezim in
fiecare dimineata cu o gramada de planuri, ca avem sansa de a alerga prin ploaie, sau de a imbratisa pe cineva drag. Oare cati dintre noi se opresc din fuga vietii luand o pauza de albastru
in care sa priveasca cerul...suntem atat de norocosi noi, oamenii, fie si
pentru faptul ca putem privi. Da...ochii nostri pot cuprinde infinitul, iar
sufletul capata acel echilibru de care avem atata nevoie.
“Sunt semne peste tot. Tot ceea ce ceri primești dacă ești
pregătit să vezi. Niciodată nu îți dă Dumnezeu mai mult decât poți să
duci. Nu ar avea de ce. Tu ai senzația că este prea mult pentru că nu-ți
cunoști limita. Ideea e să înveți ceva
în urma unei zguduiri atât de profunde. Dacă se revine la normal, e timp
irosit. De asta te ajută să îți forțezi limita, să cunoști în tine ceea
ce nu cunoști. Genul acesta de experiență-limită te ajută să dai jos
din tine toate straturile de protecție, să fii gol, să te privești așa
cum ești, fără să te mai aperi. Lupta adevărată se naște în momentul în
care te ai și începi să te păstrezi, să nu te mai pierzi.”-sursa Chris Simion-
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
"Rasfoind
jurnalul, momente din viata imi trec prin fata ochilor. Eu sunt cea
care le-a trait pe toate? Cum sa depeni firul atat de fragil al unei
vieti fara sa-l rupi? Lacrimi din trecut mi se aseaza pe suflet. Nu,
intotdeauna am acoperit lacrimile cu hohote de ras. Dar astea de-acum
asculta de legea gravitatiei. Isi urmeaza drumul spre gropitele mele
imaginare. Unele, in deriva, imi picura pe buze. Nici macar nu pot sa le
sorb: sunt la regim fara sare." RALUCA STERIAN NATHAN - SUFLET TATUAT-
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
De cele mai multe ori ne punem intrebarea...ce ar trebui sa facem pentru a fi fericiti!.Uneori cautam fericirea in plasmuirea viselor noastre.Este o intrebare care la randul ei genereaza o multitudine de alte intrebari...cred ca nu exista un
tipar prestabilit... stiu doar ca totul se intampla pe un
fond de liniste sufleteasca, aducatoare de siguranta, care ne confirma
ca ne aflam in locul potrivit.Da...fericirea este ca un parfum cu care nu-i poti parfuma pe altii decat ,daca ai cateva picaturi si pentru tine.
Copilaria este cel mai frumos dar pe care il poate avea un copil si totusi nu se bucura indeajuns de el.Cand
suntem mici, vrem sa ne facem mari, credem ca avem si raspunsuri dar si
rezolvari pentru toate problemele noastre...cand suntem mari...amutim si nu mai avem
nimic...nici copilarie...tineretea este pe trecute,iar viata parca
trece pe langa noi,asa ca frunzele in zbor.Cel mai mare regret al nostru este ca nu ne bucuram in
fiecare secunda de ce avem ,pentru ca bun sau rau...este al nostru.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
Am scris multe postari despre viata,ca de exemplu...viata ca o carte...viata ca un pian...viata ca o scena...viata ca un joc de sah si nici eu nu mai stiu ce am mai scris in acesti trei ani si ceva.Dar ce ziceti de viata ca o masa de joc intr-un cazinou...unde destinul
si omul se aseaza la masa...destinul imparte cartile de joc omului,fara
a-i spune ce joc urmeaza sa joace...omul incepe
jocul...pierde,castiga,pariaza,toate insa de unul singur...destinul nu
intra in joc,el urmareste de pe margine cum omul isi joaca treptat toate
cartile...si joaca jocul vietii lui pana la ultima carte.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
Am o prietena draga,care de curand a avut un necaz si nu a reusit sa se detaseze de trecutul ei. I-am spus de nenumarate ori ,chiar si atunci cand vorbim la telefon ca nu mai vreau sa aud o vorba din ce i sa intamplat.Acum este un om liber si trebuie sa ia viata de la capat...nu mai trebuie sa se incapataneze sa traiasca in trecut....pentru ca trecutul e trecut si trebuie sa ramana acolo...ce
rost are sa se intoarca sa analizeze, sa reanalizeze. ..sa caute
vinovati ,oricum nu mai poate schimba nimic . Este atat de simplu sa ne asumam trecutul,sa ni-l acceptam ,sa ni-l asumam si
sa mergem mai departe.Chiar
daca sunt momente in viata cand trebuie sa ne despartim de oamenii pe
care ii iubim, trebuie sa tratam totul cu maturitate, inteligenta,
demnitate si respect...chiar daca ne vine sa urlam de durere ...chiar daca
simtim nevoia sa ne razbunam aruncand vorbe jignitoare la adresa celui
care ne paraseste, trebuie sa ne pastram calmul si sa-l facem pe el sa
regrete ca a renuntat la noi, prin comportamentul si atitudinea pe care
le adoptam fata de el.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.