Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 5 martie 2014

Un strop de frumusete...

In viata ,frumusetea sta in lucruri marunte. Trebuie doar sa iti doresti sa gasesti un strop de frumusete si fericire,sa privesti cu ochi senini orice lucru marunt si sa te bucuri de el,ca si cum ar fi cel mai pretios si cel mai frumos lucru de pe pamant.Un strop de frumusete face cat o ploaie de bucurii,de sentimente la un loc...un strop de frumusete se gaseste  intr-o lacrima curata si sincera...frumusetea o gasim  in clopotelul alb de ghiocel.De fapt ,frumusetea se afla in tot ce privim cu ochii sufletului,pentru ca cei care vad frumusetea, mai intotdeauna au si sufletul frumos.
 
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

6 comentarii:

  1. Un mare adevar ai spus; acela, ca frumusetea sta in lucrurile marunte!
    Biblia spune ca El, Dumnezeu, face toate lucrurile frumoase la vremea lor. Dar oare stim noi cand este vremea lor? Stim oare sa asteptam pana la vremea lor sau o luam noi inainte? Potrivita in intelesul nostru sau dupa cum o potriveste Dumnezeu? Aici sta toata incurcatura noastra. Ca sa avem parte de frumos, de frumusete si ea sa si ramana pentru tot restul vietii trebuie sa fim in tandem cu Dumnezeu, care doar El face toate lucrurile frumoase la vemea lor. De o luam noi inainte de vremea potrivita cu siguranta frumusetea aceia va trece foarte repede si vom ramane mai goi, mai singuri. mai doritori de frumosul pe care s-a risipit asa cum venise. De ce? Fiindca nu l-am asteptat cu rabdare sau poate cu indelunga rabdare si ne-am aruncat dupa primul frumos sau frumoasa care ne-a iesit in drumul vietii noastre. Alegand noi, cand inca nu venise vremea frumoasa pentru noi, ramane din frumusetea aceea doar un fum, o clipa care in urma ei curg lacrimi amare, durere sau groaza, iar in final remuscari de constiinta. De ce? Fiindca n-am cunoscut vremea frumosului pe care a pregatit-o Dumnezeu pentru noi si am ales noi singuri frumusetea care ni s-a parut de cuviinta ca ni se potriveste de minune. Iata de aceea se intampla atata nenorocire in lumea aceasta,atatea despartiri si atatea rani raman nevindecate, nici chiar o alta frumusete de-ar inlocui-o pe prima nu va sterge niciodata raul sau tristetea asata de ea, de cea pe care am ales-o noi si nu Dumnezeu.
    Temelia frumusetii este Dumnezeu! De cladesti pe aceasta temelie aur, argint si pietre scumpe esti fericit. Dar de cladesti: lemn, fan si trestie, atunci esti cel mai nenorocit dintre oameni. Caci lucrarea fiecaruia va trece prin focul incercarii si ca sa ramana in picioare ceea ce ai cladit trebuie sa fie de mare valoare, altfel nu ramana nimic, ci doar cenusa unei frumuseti efemere...si oare se merita? La ce folos atunci atata graba? Unde si spre cine se indreapta frumusetea ta? Cine se bucura de ea? Vine ea de le Dumnezeu? Trage EL un folos de la ea? Atunci esti castigat(a), tar daca nu.. atunci te-ai inselat si nu ramanae decat sa-ti strangi regrete, fiindca n-ai cunoscut si n-ai asteptat vremea frumusetii tale, pe care Dumnezeu a pregatit-o pentru tine. Si cand te gandesti ca cei mai multi cad in greseala primei perechi de oameni, care s-au grabit sa-si faureasca singuri fericirea lor.
    Concluzia; este, asa cum spun urmatoarele versuri ale unei cantari crestine:
    "Nu uita ca toate lucrurile in viata
    pana la urma nu au nici un rost,
    ce-ai zidit in Isus sta in fata,
    vesnicia iti este de folos",
    ....................................................
    Daca acum iti este de folos altceva, e posibil sa-ti fie doar pentru o perioada de timp, insa pentru vesnicia cea frumoasa ce faci, cum te pregatesti, cui ii slujesti prin tot ceea ce faci, gandesti sau traiesti?
    Daca exista un frumos, o frumusete, exista si un urat si o uraciune, care aduce groaza, scarba si tristete. Depinde din ce izvor te adapi! Exista izvorul apelor vii si izvorul lumii acesteia, care iti ofera frumuseti trecatoare; o clipa doar si apoi vezi numai ca au zburat dupa care incerci sa cauti sau sa alergi dupa altele si altele apoi si tot asa pana ce intr-o zi vei vedea ca multe cai ti s-au parut bune in viata dar la urma se vad ca duc la moarte.

    RăspundețiȘtergere
  2. Cel mai mare intelept al unei epoci de aur (cu adevarat) a zis la finalul vietii sale asa:
    " Să ascultăm, dar, încheierea tuturor învăţăturilor: Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om."
    De aici incepe fericirea frumusetii adevarate. Dar cine e inteleptul / inteleapta care porneste de aici in cautarea frumusetii sau care asteapta in pragula acesta vremea frumusetii sale?
    Acum cand toata scena lumii imbratiseaza alt tip si alte valori moderne, actuale, intr-o tehnologie avansata si la moda fiind alt gen de abordare a fericirii si frumusetii. Sa mai vi acum cu trecutul indepartat intr-un prezent sofisticat, nu cumva suna a fanatic si demodat? Iata un cantar de valori cu doua talere. Cine stie sa deoasebeasca si poate sa cantareasca valorile prezente de cele de odinioara pentru a intelege secretul frumusetii care nu piere niciodata chiar daca moda lumii se schimba? Adevarata frumusete sta in adevarata fericire sau invers iar aceasta niciodata nu trece, nu se schimba oricat ar tinea veacurile!
    Stimat / stimata cititor(are), intr-o zi vei sta fata-n fata cu Cel mai frumos dintre oameni, cu Dumnezeu. Modelul frumusetii absolute este ascuns in Fiul Sau, Isus Hristos. De urmaresti aceasta sau la fel estesi viata ta de frumoasa ca a Lui - ferice de tine! De nu este atunci grabeste-te sa te faci copil al lui Dumnezeu printr-o nastere din nou, din Dumnezeu. De nu vrei, e problerma ta. E alegerea ta. Dar intr-o zi, usa vesnicie se va deschide si ca sa intri pe ea nu vei putea sa alegi raiul daca n-ai ales caracterul frumos al Domnului Isus Hristos in timpul cat ai locuit pe pamant. Pentru aceasta nu te-ai pregatit, nu te-a interesat sau ai crezut ca se poate intra oricum in raiul frumusetii desavarsite la sfarsitul calatoriei tale de pe pamant. Cu regret iti pot spune bazat pe sfanta carte BIBIA, ca te inseli amarnic crezand ca poti sa adormi in tarana pamantului dupa ce ai trait o viata murdara, nerespectand principiile frumoase ale lui Dumnezeu ca apoi sa te trezesti dincolo curat, la un loc cu sfintii, cu martirii, cu cei ce au ales sa traiasca frumos in viata pamanteasca ca sa fie asemenea Mantuitorului lor, stiind ca usa vesniciei in fericire este chiar El, Isus Hristos. Vei putea intra pe usa aceasta daca nu sameni cu El? El va recunoaste doar pe ai sai. In casa ta nu intra nimeni fortat, decat cei cunoscuti de tine. La fel e si in Rai sau la fel este si in Iad, unde satana ii cunoaste pe cei ce i-au facut voia. Inchei cu un verset biblic, unde ma regasesc si te regasesti cu siguranta si tu. Prima jumatate a versetului cred ca-ti va place negresit, insa urmeaza partea a doua a versetului, care reprezinta viata omului traita pe pamant si care il insoteste si in vesnicie. De felul cum traiesti pe pamant iti determina vesnicia ori in chin ori in bucurie. Dumnezeu este drept sa rasplateasca fiecaruia dupa faptele sale izvorate din trairea omului. Drumul care l-ai urmat te duce la destinatie precisa. La fel este si cu vesnicia si cu mantuirea sufletului. Iata versetul biblic:
    " Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fii cu inima veselă cât eşti tânăr, umblă pe căile alese de inima ta şi plăcute ochilor tăi; dar să ştii că pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecată."
    Un prieten.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Va multumesc frumos ptr cele doua mesaje...recunosc ca m-a impresionat modul in care a-ti comentat.Va multumesc mult.

      Ștergere
  3. Draga Gabriela, eu n-am scris nimic impresionant, ci doar am redat si dezvoltat cateva versete biblice. Biblia este o carte care are raspunsul la toate problemele vietii. Eram copil cand am citit cateva versete din biblie si la fel ca tine m-a impresionat si m-a convins sa o citesc cu foarte multa atentie. Nu mie trebuie sa-mi multumesti ci autorului bibliei, a Celui ce prin insuflarea sa a pregatit 40 de oameni care au trait in perioade si ere diferite. Oameni care au provenit din clase sociale diferite si carora Duhul Sfant i-au inspirat sa scrie cuvantul lui Dumnezeu, sau Sfanta Scriptura, iar in intelesul nostru popular este numita BIBLIA. E asa cum se mai spune: Cartea Cartilor, carte pe care o gasesti la oamenii de rand dar tot atat de bine o gasesti si la cei cu studii superioare. Ea se gaseste si la stana ciobanului si pe patul bolnavului, ea se afla si in biroul inginerului sau pe masa judecatorului, o poti gasi si pe raftul laboratoarelor de cercetare a savantilor dar si in biblioteca ministrilor sau presedintelui tarii. Istoria acestei carti este o minune si nu-mi ajunge timpul unei vieti sa-ti pot vorbi despre ea. Cartea aceasta este o scrisoare de dragoste a lui Dumnezeu adresata fiecarui om. Este veste buna, facuta de cunoscu omenirii intregi despre impacarea omului cu Dumnezeu. Ea cuprinde opere literare de istorie, geografie, filosofie, poezie, etc. si mai presus de toate acestea in ea vei gasi profetiile facute de sute si mii de ani care s-au implinit si care altele urmeaza sa se implineasca. Ea arata calea catre cer, catre Rai, Raiul pierdut de om si refacut de Domnul Isus. Pentru aceasta, pentru ca nu este doar o teorie cu caracter religios ci este puterea lui Dumnezeu care transforma vieti, din rebuturile societatii scoate valori umane, scoate sfinti si este usor a intelege atunci de ce atatia regi si papi, dictatori si alti factori de putere au luptat impotriva ei si a celor care i-au iubit mesajul ei, care este mesajul vietii...
    Nu-i de mirare de ce pentru multi oameni biblia este acoperita si nu o inteleg si nu-i de mirare de ce atitia oameni simpli ii inteleg mesajul, fiindca ea a fost scrisa pentru omul simplu, iar cei de neam ales intotdeauna au vazut in ea o carte demodata cu toate ca o cred o amenintare la existenta si bunastarea lor. Insa pentru omul sincer si doritor de adevar cartea aceasta a bibliei este cunoasterea de Dumnezeu, este manualul de conduita crestina si nu numai, ea insasi este oglinda spirituala, unde asemenea unei oglinzi fizice unde privesti pentru a-ti vedea chipul si pentru a ti-l aranja pentru a fi frumos, curat si asortat; tot la fel omul evlavios este interesat de chipul spiritual, adica omul din launtru, care nu este materie, dupa cum stim ca sufletul nostru este divin, adica vesnic.
    Daca te-a impresionat ceva atunci sa stii ca acel ceva nu a fost ceea ce am comentat eu ci a fost Cuvantul lui Dumnezeu, cuvant care nu are obarsie pamanteasca. SI fiindca sufletul tau provine dIn Dumnezeu, el a simtit ceva ce vine din tara natala, din locul de unde s-a coborat sa locuiasca o vreme pe acest punct al universului numit pamant. Tu ai simtit cum simt ai nostri atunci cand sunt intr-o tara straina, cand pe linga ei trece un oarecare om si spune o vorba romaneasaca si tu zici in sinea ta: e de-al meu, e roman ca mine! Sau fiind acolo printre straini simti undeva un miros placut de bucate, de mancare si iti aduci amintea ca asa ceva numai la mama acasa ai mai avut parte de asa hrana gustoasa, nu?
    La fel a simtit sufletul tau. Ca cele scrise sunt de acasa, de la Tatal ceresc, de acolo din vesnicie de unde numai sufletul poate simti natura si limba cereasca si dorul de casa. Mi-am propus sa fiu foarte pe scurt, dar mi-am adus aminte de o poezie crestina deosebita, cred eu, ca este venita de sus si nu din mintea vre-unui poet. Am sa pun doar 3 strofe aici pentru a-ti arata frumusetea casei ceresti, alta, pe care doar sufletul o detecteaza, fiind vorba despre dorul dupa patria cereasca si cei dragi de acolo.

    RăspundețiȘtergere
  4. Ma voi intoarce-acasa intr-o zi
    In tara mea la casa parinteasca
    Pe drum de cer, prin fum de pribegii,
    Apropierea ei sa ma sfinteasca…

    Ma voi intoarce-acasa, in curand,
    IL voi vedea pe Tatal si pe-ai mei,
    Ah, nu ma mai apasa nici un gand
    Decat sa fiu acasa langa ei.

    Ma voi intoarce-acasa ca sa pun
    Piciorul meu pe neuitatul prag,
    Sa-ngenunchez acolo, si sa spun,
    Adio! Soartei mele de pribeag.
    ..................................................
    Intr-o zi vom parasi pamantul aceasta.., unii vor merge la "casa parinteasca", aceia care l-au avut ca tata pe Dumnezeu, care i-au acordat toata cinstea de parinte si l-au ascultat conform cuvantului sau. Acestia se numesc copii ai lui Dumnezeu. Ei se vor intoarce acasa..., dar nu asa cum se intorc astazi ai nostri plecati peste hotare, care vin si pleaca iar.
    Va fi ceva ce la mintea omului nu s-a ridicat inca. Va fi!

    Odata, un batran misionar se intorcea din Africa spre casa, in SUA, dupa foarte multi ani petrecuti in jungla, luand un vapor. Intamplarea facu in asa fel ca pe acelasi vas sa calatoreasca cu el si presedintele SUA, care se intorcea acasa de la vanatoare impreuna cu o suita de oameni alesi, dupa cateva zile. Cand mai avea de strabatut cateva mile marine pana la apropierea de tarmul american, dorul de casa l-a facut sa iese afara pe puntea vasului, sa priveasca apropierea de tara natala. Mare ii fu mirarea cand inca de departe, de pe tarm, incepu o fanfara sa cante imnul tarii urmat de alte melodii frumoase si duioase. Ajunsi in port, vazu o mare multime de oameni de stat care il asteptau pe presedinte. era atata pregatire, cu fast si covor rosu. Flori si bucurie se putea citii pe fetele toturor oamenilor. Pe misionarul nostru nimeni nu-l astepta. Nici macar un crestin care sa-i ureze bun venit. L-a apucat o mare tristete si a zis in sinea lui:
    -- Doamne Dumnezeul meu, eu ti-am slijit atatia ani de zile propovaduind evanghelia la triburile acelea din Africa. Acolo mi-am expus viata in primejdie, flamand adesea, in lipsuri si nevoi si acum ma intorc acasa bataran si bolnav. Aici nu ma asteapta nimeni, nici macar un cunoscut sa-mi stranga mana. Iar presedintele acestei tari care se intoarce acasa de la distractie,de la petreceri, de la vanatoare, toata lumea il intampina cu muzica, cu jocuri, cu flori si aplauze. Si eu care m-am jertfit zeci de ani pentru mantuirea acelor oameni salbatici, acum la intoarcerea mea acasa niciunul nu ma asteapta, nici macar sa ma saluta cineva. Nimeni Doamne!
    Atunci o voce de sus i-a vorbit asa:
    -- Dragul meu, tu inca n-ai ajuns acasa! Aici nu esti acasa. Casa ta nu este pe pamant. Casa ta este la mine, este dincolo de bolta albastra. Eu ti-am pregatit un loc langa mine, unde nu va mai fi nici plans nici durere. Aici esti pentru o vreme dar sus in cer vei fi de-a pururea, acasa. Pentru omul acesta care s-a facut atata pregatire cu-atata slava el s-a intors acasa, casa lui e aici, dar casa ta nu e aici. Acolo cand vei sosi acasa te asteapta nu o fanfara ci corul ingeresc de mii si mii de ingeri, toti cu instrumentele sunt gata pregatiti sa te primeasca cu mai multa slava ca aceasta care este trecatoare. Acolo insusi Dumnezeu te va intampina, cu sfintii, cu heruvimii si serafimii. Nu pe un covor rosu vei calca ci pe strazi de aur ca sticla stravezie. Cununi imparatesti ti se vor pune pe cap si vei sta la masa cu toti fratii tai, cu Avraam, Isaac si Iacov. Si sarbatoarea aceea nu se va sfarsii nicodata. Fiul meu tu inca nu ai ajuns acasa! "

    RăspundețiȘtergere
  5. Ti-am scris dorind sa-ti spun inainte o alta viata. O viata pe care nu o cunosti. E adevarata viata! Esti interesata de mantuirea sufletului ta? Vrei tu aceasta viata?
    Am intrat pentru prima data pe acest blog tocmai pentru cuvantul VIATA. Viata are multe definitii. Insa pe langa toate celelalte definitii am vrut sa ti-o spun pe cea mai adevarata dintre ele, si anume: VIATA ESTE DUMNEZEU!
    Celelalte intr-o zi se vor sfarsii, dar cine porneste la drum cu Dumnezeu va avea la final viata vesnica, in fericire si-n frumusete desavarsita.
    Eu imi voi urma calatoria mea cu El. La fel o poti face si tu. Insa nimeni sa nu se pomeneasca venit prea traziu, spune scriptura. Exista un prea traziu...Ai pierdut vreodata un tren? Un autobuz? Ai vazut ce ciuda iti era si ce mult a trebuit sa astepti urmatorul? Ei bine, trenul mantuirii de-l pierzi altul ne mai revine niciodata, sa stii bine lucrul acesta.

    Eu ma opresc aici cu scrisul. Cred ca nu voi putea sa postez intr-unul tot mesajul meu. Presimt ca data trecuta ca va fi nevoie sa-l impart in doua. Sunt un anonim fiindca am vrut sa scot in evidenta pe un Altul. Nu numele conteaza ci mesajul. Pentru unii s-ar prea putea numele sa conteze mai mult ca cele scrise. Pentru mine conteaza ce scrie cineva, ca sa pot afla (sa dau) numele dupa ceea ce a scris, chiar daca e nume figurativ. Cel ce ti-a scris este un trecator pe bloguri, un anonim. E ultimul meu mesaj. M-as bucura sa il continui tu...
    Ramai cu bine!

    RăspundețiȘtergere