Mă amuză
neputinţa oamenilor care îşi vând sufletele pentru lucruri atât de
neînsemnate şi sacrificiul lor mi se pare grotesc şi inuman şi
identitatea lor toxică îmi face rău.
Trăim într-o lume suprasaturată, avem prea mult din orice, dar prea puţin din ce ar trebui de fapt. Trăim pe repede-nainte,pentru ca aşa ştim să trăim azi...
Existăm
fizic, dar nu şi mental, de aceea ne scapă din vedere tot mai mult din
ce se întâmplă în lume, ne conformăm şi nu vrem neapărat să mai schimbăm
prea multe.
Şi cât timp ne întrebăm şi cugetăm, timpul trece în fugă pe lângă noi si ne vom trezi prea tarziu sau prea batrani penru a mai putea schimba ceva...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu