Trec zi de zi pe strada vietii mele sigura si stiu ca lucrurile pe care le aman ,vor fi posibile si maine, ca pot sa fac totul singura...
Si totusi, fiind prea sigura pe mine sau prea ocupata cu ziua de azi, de multe ori, apare ratacirea. Si ma trezesc ca ma lovesc de o incercare... de un obstacol. Timpul trece pentru mine mult prea repede, desi am impresia ca am o vesnicie de acum inainte. Uneori ma cramponez de amanunte care atunci cand se ivesc in viata mea, par destul de vitale, cand de fapt sunt doar simple amanunte.Stiu ca Dumnezeu alege pentru fiecare cate un dar. Uneori vizibil, alteori ascuns in spatele unui aparent imperfect.Eu ii multumesc pentru darurile primite,asa ca am vointa si putere,acea vointa sa merg mai departe chiar daca usa e inchisa cateodata si vreau sa am acea credinta ca ceea ce-mi doresc, se va intampla...
gabriela.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu