Credeai ca nimeni si nimic nu iti putea lua ce era al tau de mult timp. Dar venise si acel moment, sfarsitul. Simteai ca o lovitura puternica te doboara la pamant, iar lumea aceea perfecta in care traiai pana atunci, incepea sa se destrame. Raiul de ieri, devinea Iadul de azi. Suferinta era cumplita. Zilele iti pareau tot mai lungi si mai istovitoare, noptile deveneau tot mai reci si mai inspaimantatoare datorita cosmarilor. Credeai ca si ceea ce ti se intampla era un cosmar fara sfarsit. Incercai din rasputeri sa te trezesti , dar nu reuseai. Simteai ca nu mai poti si ca trebuie sa plangi sa te descarci. Zilele si noptile de tortura nu se mai sfarseau. Ti se parea imposibil sa-ti mai revii vreodata...
Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu