Imi vine greu sa realizez ca fizic nu mai esti langa mine Mama. Poate si fiindca te simt aproape in fiecare zi, te port cu mine in fiecare gand.Au ramas atat de multe de spus intre noi,ce-as fi voit a spune, spun acum , adesea, in mintea mea, nadajduind, fara de speranta, ca ma vei auzi cumva.Ma simt atat de pierduta si atat de singura in lumea asta prea mare .Se pare ca asa este in viata ca atunci cand omul nu mai este , nu ne mai ramane decat sa-i cinstim inceputul si sfarsitul...mai precis spus capetele vietii. Astazi ar fi trebuit sa fie o zi frumoasa, de sarbatoare...insa pana si Dumnezeu stie ca e o alta zi extrem de trista pentru mine...pana si cerul plange alaturi de mine.Am multe pe suflet, multa durere, multe regrete, insa scumpa Mama, sper ca , de acolo de unde esti, stii ca te iubesc si cat imi lipsesti in fiecare moment!
Mi-as fi dorit doar sa fii aici, alaturi de mine.Imi este dor in fiecare zi, insa intotdeauna in ziua de 2 iunie, imi e mai dor ca niciodata.Pentru mine esti steaua mea, esti singura ce straluceste prin noaptile grele.Mi-as fi dorit sa iti pot ura la mulți ani fericiți.
In schimb iti spun zbor lin, mama mea printre ingeri!
gabriella.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu