Totalul afișărilor de pagină

sâmbătă, 6 noiembrie 2010

De vorba cu destinul...

Ce faci domnule Destin? Iti multumesc pentru secunda de adevar din care imi dai sa respir.lasa-ma doar pentru o zi sa-ti fiu confidenta.Ajuta-ma sa strapung aparentele si sa descopar ce se ascunde in spatele cuvintelor.Sa le storc esenta si sa plutesc in miezul lor.Sa le desfac fiecare fibra pe care apoi sa o modelez si sa-I dau apoi o noua directie.Ma impiedic adesea in vorbe goale in timp ce esentialul este devorat de ignoranta.Nu ma lasa sa ridic la rangul de cuvant orice adunatura de silabe.Da-mi sa beau din licoarea intelepciunii.Sunt atat de insetata dupa cunoastere.Lasa-ma sa-I sorb zilnic din vigoare pana voi ajunge la saturatie.Intinde-mi viitorul in portii de cate o zi fara sa-i deslusesc toate enigmele.Lasa-ma sa-mi descopar singura raspunsul la intrebarile ce-mi insotesc drumul spre adevarul suprem. Domnule Destin,de ce esti imbracat in alb si negru?De ce ma privesti atat e fioros in timp ce chipul iti exprima blandete?Te admir si te dispretuiesc in acelasi timp.Imi soptesti sa am incredere dar totusi sunt prevazatoare.De ce-mi trezesti atatea sentimente contradictorii?Ma obligi sa aleg intre luciditate si nebunie.Nu vreau sa fac compromisuri nici macar pentru tine.Nu-mi cedre sa aleg intre bine si rau pentru ca am nevoie de amandoua.Inca nu ai aflat de existenta culorii gri?Toti cei cei au ales supravietuirea au adoptat-o in gandire si practica.De ce vrei ca eu sa fiu altfel?Un singur om nu poate schimba lumea.Nu-mi cere sa fiu eu martirul ridicat la rangul de erou doar pentru ca a indraznit sa te infrunte.
Ai ramas acelasi domnule Destin!Hoinarul incarcat cu surprize si obstacole.Iti cer acum sa ma eliberezi de povoara unui viitor prestabilit.Lasa-ma sa-mi desenez singura drumul pe care voi pasi fara sa-mi fie teama ca tu ma pandesti dupa fiecare curba improscandu-ma cu piedici.Pe tine cine te conduce?De unde sti ce e mai bine pentru mine?Stiu ca aceasta libertate are un pret insa sunt dispusa sa mi-l asum.Inseteaza-ma cu pricepere ,seriozitate si cumpatare.Imi voi crea propria insula pe care nici un val nu o va acoperi.Ce-ti pasa tie de un suflet pe care-l vei lasa la voia intamplarii cand sunt atatea care abia asteapta sa fie manevrate.
 Inchei ca intotdeauna cu Trebuie sa Traiesc.

gabriella.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu