Oare...

Intr-o discutie cu cineva,am primit un fel de repros si anume ca cer prea mult de la viata sau mai bine zis de la cei cu care interactionez. Eu intotdeauna am fost asa...am cerut prea mult de la viata...m-am luptat pentru viata,am cerut mult si de la mine pentru ca sunt un simplu om caruia nu ii este rusine de pretentiile sale. Oare cer prea mult daca imi doresc ca oamenii din jurul meu sa fie cu mai mult bun simt si sa respecte normele unei vieti curate...cer prea mult de la societatea in care traiesc sa se conduca dupa legi care sa le si  respecte. Avem tot felul de legi care par a fi facute pentru noi,dar care nu se aplica...as vrea un sistem de sanatate normal si spun acest lucru caci m-au ingrozit imaginile cu copilasii legati de pat...as vrea ca fiecare sa fim tratati ca oameni,sa simtim ce inseamna sa fi om chiar daca suferi de o boala grava. Cred ca m-am saturat sa vad in jurul meu numai lume falsa,care isi urmaresc doar interesele si care efectiv vrea sa-ti fure viata si tot ce face parte din ea.

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Astazi...

Astazi nu regret nimic ce am facut in viata mea. Stiu ca viata este ca o carte in care parcurgi fiecare fila si te apuci treptat sa scrii pana la capat. Fiecare lucru important din viata mea reprezinta un nou capitol ... fiecare zi in care respir si traiesc inseamna un nou titlu al unei noi povestiri in capitolul pe care tocmai il traiesc. Cred ca daca m-as naste a doua oara,sigur as face acelasi lucru,pentru ca in final toti ne urmam destinul. Sunt constienta ca am o singura viata dar asta nu inseamna ca am o singura sansa pentru a realiza ceea ce-mi doresc si chiar daca nu pot face toate acele lucruri care le doresc,am dreptul sa  pot spera...visa...trai...iubi...dori,lucrurile frumoase care imi fac viata minunata si sufletul fericit.
 
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Eu stiu...

Sunt momente in viata mea cand sunt dezamagita de multe  lucruri si ma intreb "oare cu ce am gresit" sau de ce s-a intamplat asa! Cateodata cand viata imi mai da cate o lovitura,ma intreb singura...ce caut eu in viata asta...ce pacate din alte vieti trebuie sa mai suport!. Chiar nu mai vreau sa accept ca trebuie sa lupt tot timpul si ca in lumea asta se termina totul incat imi ramane de respirat doar aceasta existenta banala. Vrei cu tot sufletul sa lupti  cu indarjire si la un moment dat iti dai seama ca totul este in zadar...nu este deloc usor sa iti pastrezi un spirit optimist cand aproape toate necazurile se abat asupra ta. Dar nu trebuie sa disper ... stiu ca in lumea asta trebuie sa las cate o bucatica din sufletul meu pe oriunde trec... stiu ca tot ce ramane in urma mea e doar sufletul...suflet ce trebuie sa-l alimentez zilnic cu cate o doza de zambete...pentru ca  sufletul ne spune intotdeauna ca intradevar suntem oameni.
  
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
 

In viata mea...

In viata mea au fost persoane care mi-au stat alaturi tot timpul,dar nu pot sa nu-mi aduc aminte  si de acele persoane care din diverse motive sau pur si simplu din lasitate ,mi-au intors spatele rand pe rand. Cred ca la acestea din urma nici nu merita sa ma mai gandesc ...de fapt nici nu vreau sa mai am timp sa ma gandesc,  pentru ca acum ma preocupa alte lucruri frumoase si de valoare. Stiu ca nu pot schimba trecutul,acestea sunt intamplari pe care fiecare le intalnim in drumul vietii noastre. Trebuie sa intelegem ca asa este viata ...cu bune cu rele...cu obstacole...dar eu totdeauna imi spun...capul sus,fi optimista...si apoi imi vad de drumul meu mai departe. Sunt destul de hotarata  sa-mi vad de drumul meu, sa nu las pe nimeni sa ma faca sa ma ratacesc ,nici macar putin. Stiu unde trebuie sa ajung si cu siguranta nu voi gresi drumul.
 
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Suntem oameni , gresim si suferim...

Astazi am primit un raspuns de la Inspectia Muncii Bucuresti,un raspuns aberant si practic stas pe care ei le trimit tuturor persoanelor care indraznesc sa se adreseze si sa-i deranjeze.Acum imi dau seama ca este pierdere de timp si nervi din partea mea...practic pe mine raspunsul lor nu ma mai intereseaza...ma lasa rece ca orice raspuns scris sau email din partea institutiilor statului roman. Nici nu trebuie sa ma mai supar...pai acolo nu lucreaza tot oameni!.Desi problema mea este rezolvata ,nu pot sa accept indiferenta si neprofesionalismul acelora de la care zici tu ca ai mai multe pretentii si putina incredere. Dar nu mai vreau sa vorbesc despre aceste probleme ,poate am sa scriu altadata si raspunsul pe care l-am trimis acestor domni...pentru ca nu-mi place niciodata sa raman datoare. In viata de multe ori nu este usor sa spunem tot ceea ce adunam in suflet,sunt clipe cand uneori am spune atat de multe si de fapt nu mai putem rosti un cuvant. Stiu ca sunt zile in care sufletul nostru este plin de sperante,de puterea de a invinge orice obstacol...insa sunt si zile in care avem impresia ca nu mai avem putere sa ne ridicam de la pamant, nu mai simtim ca avem acea forta interioara. Asta este...trebuie sa acceptam viata asa cum este ea,cu bune si cu rele,cu reusite si esecuri ,cu oameni cu suflet pur sau ipocriti....suntem oameni , gresim si suferim .
   
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Tu esti salvarea ta...

Stam si ne vaitam tot timpul ca suntem abandonati  atunci cand avem nevoie de un ajutor,si parca toti pleaca din jurul tau. Eu stiu doar un singur lucru ,ca in viata asta a noastra si mai ales acum,nimeni nu te poate ajuta...tu esti singurul care poti face acest lucru...tu esti salvarea ta in toate cazurile,dar pentru asta este nevoie sa ai vointa si forta necesara. In general  apreciez  pe acei oameni care nu se lasa infranti de viata,incat lupta pana la ultima batalie ,imi plac oamenii sinceri,frumosi care au puterea de a se reinventa si care gandesc ca sfarsitul este un nou inceput. Eu am un crez al meu in viata ,pe care nu l-am abandonat niciodata,respect oamenii care sunt oameni,invat si ofer ceea ce stiu tuturor pe care ii intalnesc. Nu tin nimic pentru mine,imi place sa ajut atunci cand pot,fara sa fac promisiuni desarte,si cel mai important, nu marginalizez oamenii dupa gradul de cultura sau in functie de opiniile sale. Cred cu tarie ca de la fiecare om ai ceva de invatat pentru ca in spatele acestor puncte slabe ale fiecaruia,exista o mare durere...iar tu daca ai ochi poti vedea acest lucru.Vreau sa cred ca in lumea noastra , inca mai exista oameni frumosi,inteligenti si cu mult bun simt.
 
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Esti doar un om...

Realizez din ce in ce mai mult ca astazi este foarte greu sa traiesti printre anumiti oameni si sa nu te mai intereseze nimic si nimeni la tot ce te inconjoara. Eu intotdeauna am avut acel instinct de autoaparare...sa stau departe de ceea ce consider eu ca-mi face rau,dar cat ai fi de egoist este imposibil sa nu te afecteze sau sa nu te implici,pentru ca in primul rand esti doar un om. Este ingrozitor sa traiesti si sa fii bun in lumea asta ...toti suntem oarecum ipocriti atat fata de ceilalti cat si de noi insine. Sigur...viata ne-a transformat in astfel de oameni,mai ales situatiile critice au scos la iveala tot ce este mai bun sau mai rau in noi oamenii.Imi este imposibil sa inteleg acei oameni care se schimba asa la 180 de grade...nu pot sa inteleg de ce atunci cand se intampla ceva,nu mai poti gestiona situatia!.Imi doresc enorm sa fiu din nou un om puternic si calm intr-un moment de disperare...sa am puterea sa  zambesc chiar si atunci cand sufletul imi plange.
   
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Nu mai vreau sa fiu o visatoare ...

Nu stiu ce este cu mine ca pe zi ce trece devin din ce in ce mai pesimista. Poate este de vina oboseala...poate cazurile din spital grave pe care nu pot sa nu le observ,sau care desi nu vreau sa le vad,tot ma marcheaza ingrozitor. Oare nu mai sunt acel om puternic care spera tot timpul la ceva sau in ceva!. Parca am uitat prea repede ca visele sunt singurele dorinte pe care si le poate permite oricine de cate ori indrazneste sa viseze. Nu mai vreau sa fiu o visatoare pentru ca abia acum am inteles ca in momentul cand te trezesti la realitate, iti dai seama ca ai fost prins de un fir matasos care sa destramat la prima furtuna.
   

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Ziua de astazi chiar m-a obosit...

Suntem intr-o perioada cand trebuie sa facem naveta cu masina pentru radioterapie la 60-70 km,dar astazi fiindca aparatul sa stricat , am mers in alta cladire la cobaltoterapie...aici am vazut atatia oameni bolnavi si suferinzi,incat m-am ingrozit. Oameni operati,oameni in carucioare ,oameni pe ultima suta de metri de viata , efectiv se luptau si stateau in frig la acea coada pentru o farama de viata...iar personalul de acolo abia se miscau si culmea tot ele erau epuizate si stresate. Cata indiferenta in fata bolii si a unor oameni care desi sunt in aceasta stare,totusi continua  si au puterea sa spere ca se vor face bine!.Ziua de astazi chiar m-a obosit...da,cred ca am obosit si eu ...si sunt sigura ca toti obosim la un moment dat. Am obosit azi...voi obosi si maine si tot asa in continuare...si totusi sunt constienta ca intotdeauna ziua de maine aduce  din nou lumina,fie cu soare sau fara. Si stiti de ce? Pentru ca ziua nu oboseste niciodata,ea trebuie sa vina mereu... si timpul nu are niciodata sentimente,el trece pe langa noi si din pacate prea repede. Sigur,totul trece...dar si oboseala mea trece.
 
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Chiar daca...

Sunt clipe in viata cand oamenii te dezamagesc si atunci simti ca tot curajul de a infrunta orice pe acest pamant  s-a spulberat intr-o clipa.  Te pierzi singur printre lacrimi,intrebari si apoi tot tu ai curajul sa primesti si sa inveti inca o lectie de la viata.  De multe ori te simti enorm de singur, dar in gandurile tale poti fi doar tu incat poti sa te destainui singuratatii din tine...si atunci ai curajul din nou sa treci peste orice obstacol,chiar daca uneori pare imposibil.  Dar din toate acestea nu trebuie sa uiti un singur lucru: visul este tot ce-ti ramane in aceasta lume murdara  plina de rautati si prejudecati. Oricum ca vrem nu vrem,trebuie sa speram ca intr-o zi va fi mai bine,pentru ca cine a vazut o data speranta,nu o va mai uita...o va cauta oriunde printre oameni.
   
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

La multi ani 2013 !

Este timpul sa privim inainte, sa speram ca vom fi mai puternici si mai increzatori in anul care vine,ca vom trai cu drag ,ca vom iubi mai mult si vom avea mai putin timp pentru neintelegeri.

LA MULTI ANI TUTUROR !

gabriella.