Totalul afișărilor de pagină

marți, 18 octombrie 2016

Iubiti-va parintii...

Pentru mine unele amintiri sunt dureroase,chiar nu-mi dau putere,pot spune ca ma culca la pamant. Uite...amintirea legata de tatal meu care a murit cand eu aveam 25 ani,cei mai frumosi ani din viata unui adolescent. Pot spune ca am fost prea rasfatata...prea iubita de parintii mei...am avut parte de prea multa dragoste...a fost un soc pentru mine cand am ramas fara tata ca si acum cand mama mea a urcat la cer.Eram asa de furioasa  atunci pentru ca gandeam,de fapt si acum este valabil...ca nici un copil din lumea asta nu merita sa-si piarda parintii...orice varsta ar avea ei...pentru mine parintii sunt originile si radacinile mele,identitatea mea ca om. Oricum parintii au un loc special in inima fiecaruia,morti sau vii ei raman cele mai dragi persoane din viata noastra. Daca as putea da timpul inapoi...daca i-as mai avea pe tata si pe mama,dar nu se mai poate si regret atat de mult...au ramas asa multe de spus...imi este asa dor de ei...de zambetul lor...de cuvintele lor.Acum cand scriu ,imi tremura mana pe tastatura si lacrimile imi siruie pe obraz pentru ca imi amintesc de cate ori m-au certat cand  faceam o prostioara
si de cate ori m-au iertat... acum  nu mai sunt,dar  ii simt mai aproape ca oricand in sufletul meu si sper ca amintirea lor sa ramana vesnic vie incat va spun din experienta mea ...iubiti-va parintii...si va mai spun ceva tot din viata mea ca  trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde pentru ca s-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Un comentariu:

  1. Esti o persoana deosebita/extraordinara, cu o inima mare si un suflet pe masura... Sunt convins ca parintii tai au fost, sunt si vor fi (pentru) (in)totdeauna foarte mandri de tine, pentru ca tu(dvs) chiar esti(sunteti) un inger, Gabriella!

    RăspundețiȘtergere