Iubirea adevarata nu are sfarsit...

Se spune despre iubire ca se termina atunci cand apare neincrederea si tradarea...unii se despart frumos si civilizat,altii o fac calcand pe sufletele lor. Cred ca in lumea asta exista doua tipuri de iubiri...una care ingenuncheaza si inalta ochii la cer si alta care priveste jos si mangaie. Ultima este mai durabila,dar ne punem intrebarea ce mai ramane dupa ce se termina iubirea ? Nimic...poate ura si multa suferinta in urma. Daca o iubire se termina, in urma ei nu ramane dacat dezordine si haos. Iubirea adevarata nu are sfarsit pentru ca cel ce iubeste nu obtine niciodata nimic de la cel iubit decat ceea ce i-a dat el insusi...ori in momentul cand tu nu dai nimic,nu obtii decat acelasi lucru. Se spune ca poate sa urasca doar cel care nu a iubit niciodata. Dar daca ai ajuns atat de mult pe scara sentimentelor si esti capabil sa iubesti...cu siguranta nu poti sa urasti niciodata pentru ca ura poate da sens numai unei vieti goale.

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Nu mi-a plăcut...

"Nu mi-a plăcut niciodată să adun cioburile sparte şi să le lipesc la loc, spunându-mi că vasul e nou. Ceea ce s-a spart, s-a spart; şi prefer să-mi amintesc cu plăcere de vasul întreg, decât să-l am înaintea mea şi să-i văd crăpăturile, tot restul vieţii mele."-Margaret Mitchell-

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.

gabriella.

Ii

Dacă aş putea schimba ceva...

"Dacă aş putea schimba ceva din trecutul meu..."...aş trăi cât de furmos aş putea. M-aş răsfăţa cu lucrurile care-mi plac şi aş încerca să nu le bag în seamă pe cele care mă deranjează. Aş petrece timp cu oamenii la care ţin şi i-aş iubi aşa cum sunt ei, fără să le cer să se schimbe ca să-mi fie pe plac. Aş fi împăcată cu mine însămi şi aş înceta să mă mai pun la zid pentru tot ceea ce-mi lipseşte şi nu voi dobândi niciodată."-Povestile unei inimi-de Diana-Florina Cosmin.-

 

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.

gabriella.

Este atat de minunat sa realizam la timp...

Fiecare dintre noi avem problemele noastre...unele mai grele sau mai putin grele.Important este ca in fiecare zi din viata noastra ,sa ne stabilim un ceva care sa ne bucure si sa ne ajute sa stam in picioare,sau sa putem merge mai departe... iar la sfarsitul zilei sa cautam partea plina a paharului in toate incercarile prin care am trecut, chiar daca uneori este mai greu.Ar trebui sa fim constienti,ca noi ne cladim viitorul,prin modul cum gandim...iar ceea ce gandim azi,se concretizeaza in ziua de maine.Hai sa gandim frumos si sa spunem ca orice zi este minunata pentru ca face parte din viata noastra. Este atat de minunat sa realizam la timp, sa invatam sa fim pozitivi ,sa invatam din fiecare intamplare ...si mai ales sa ne deschidem sufletul pentru a primi iubirea,dragoste de frumos si bineinteles sa le daruim!.

   

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Privim resemnati spre cer ...

Noi oamenii in general,parca nu mai stim pentru ce luptam...pentru ce visam. Privim resemnati spre cer si ne spunem ca asta-i soarta noastra. Prea repede ne acceptam acest destin fara sa facem nimic!.Am uitat sa mai zimbim pentru lucrurile marunte,suntem prea obositi si coplesiti de clipele de zi cu zi. Parca si gandurile noastre sunt din ce in ce mai negativiste...viata noastra este din ce in ce mai dificila si spun asta ca de multe ori nu ne invatam lectiile de viata,.iti primesti lectia,te dai cu capul de sus,dar la final ignori totul si crezi ca data urmatoare te va ocoli.Cred ca  din fiecare lectie a vietii care ne doboara ,ar trebui sa facem o lectie pentru ziua de maine...doar ca uneori le intelegem prea tarziu , sau deloc. Cu siguranta lectiile sunt pentru toti ,asa ca ar trebui sa sari in sus de bucurie pentru acele lucruri mici si totusi atat de mari si dragi sufletului ...dar toate astea se invata odata cu mersul. Greutatile vietii sunt uneori lectii dure pe care in principiu ar trebui sa le invatam, ca sa trecem la un alt nivel in viata. Se spune ca cel mai usor se invata din propriile experiente, iar acestea pot fi de cele mai multe ori dure, pentru ca altfel sigur nu le invatam.

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

In fiecare dimineata sper...

In fiecare dimineata sper sa am o zi frumoasa,calma,linistita si ferita de tumultul vietii,iar daca apare vre -un norisor, stiu ca nu norul este vesnic,ci raza de soare. Uneori am impresia ca zbor, ca toata lumea este numai a mea, uneori ma aseman cu pasarile care, pentru a zbura au nevoie de aripi si incerc sa zbor...dar in acel moment, tocmai atunci sunt lovita de ceva...sunt lovita de incercarile vietii .Primesc lovituri, cateodata fara sa ripostez, uneori pierd, alteori castig, uneori ma opresc din zbor si privesc in urma .Sa aveti o zi  frumoasa inconjurati de cei  care va iubesc!

 

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.

gabriella.

Nu ezita si ... nu amana ...

Lectiile vietii nu se opresc niciodata ,pentru ca mereu ne confruntam cu provocari noi ,ce ne fac din ce in ce mai puternici Atunci cand nu renuntam , ne ridicam si intelegem ...ca o usa inchisa poate deschide zece . Orice sentiment, orice durere sau suferinta, fie si cea din iubire, sunt trecatoare,... mereu exista o noua zi , o noua si inedita provocare . Asa ca  .... zambeste larg si optimist , deschide-ti inima si bratele viitorului si cucereste lumea . Nu ezita si ... nu amana .

  

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Frumoși și urâți...

"Am râs o viaţă întreagă de sintagma conform căreia frumuseţea interioară contează. Mi s-a părut mereu o platitudine la care fac apel vedetele ipocrite şi am completat întotdeauna în gând o asemenea afirmaţie cu gluma – proastă – conform căreia deţinătorii de frumuseţe interioară ar trebui să se întoarcă pe dos.
În dialogurile mele cu dive, am auzit de multe ori formula de mai sus şi poate că asta a bagatelizat-o în ochii mei. Am înscris-o automat în seria de răspunsuri standard de genul „cel mai mare defect al meu este prea marea încredere în oameni”, „compromisul cel mai însemnat pe care l-am făcut a fost că nu mi-am schimbat coafura” sau „eu nu mint niciodată”. Am bătut cu pumnul în masă (şi cu şoldurile de perete, ca să le turtesc) şi mi-am spus, singură, că, de fapt, frumuseţea exterioară e singura frumuseţe care ne schimbă viaţa, că trebuie să ne luptăm să fim mlădioase, aranjate, cochete şi sexy dacă poftim la o cât de mică şansă la fericire.
Dar, în timp, am învăţat să mă uit cu mai multă atenţie la oameni şi, prin natura profesiei mele, la fotografiile lor. Şi am constatat că, într-adevăr, frumuseţea dinăuntrul nostru aduce, întotdeauna, cu mult mai multă lumină, şi farmec cu mult mai adânc decât cea pe care o vezi la prima privire. Oamenii deştepţi, luminaţi, cu spirit ales, sunt frumoşi indiferent de trăsăturile lor.
Eu n-am văzut niciodată un om înţelept şi talentat care să mi se pară urât. În schimb, am văzut destule femei cu trăsături impecabile care erau sluţite de privirea tâmpă sau plină de venin, îndeajuns de mulţi domni consideraţi sex-simboluri care aveau sufletul otrăvit de imoralitate şi de nepăsare, iar asta îi făcea să-mi pară urâţi în toate fotografiile şi în majoritatea întâlnirilor pe viu.
Am priceput, după destulă vreme, că degeaba ai fruntea bombată dacă ai sufletul teşit, şi că în zadar ţi-s ochii violeţi şi tiviţi cu gene întoarse dacă privirea e goală de orice gând, iar seninătatea de sub pleoape e dovada unui IQ jalnic. Sigur că cei mai frumoşi dintre pământeni sunt cei care au şi sufletul şi trupul frumos. Ei sunt norocoşii, aleşii, cei mai apropiaţi de lumea zeilor. Dintre ei se recrutează marile vedete, personajele ultracarismatice pe care le adoră întreaga planetă. Marilyn Monroe n-ar fi fost considerată nicicând frumoasa întregului pământ dacă trupul ei apetisant nu ar fi adăpostit în el o delicateţe înduioşătoare, o tristeţe fină şi nobilă, o feminitate completă, senzuală, inteligentă. Audrey Hepburn nu ar fi fost declarată cea mai frumoasă femeie a tuturor timpurilor dacă silueta ei superbă, fragilă, profilul ei perfect nu ar fi fost asociate cu o regalitate a gesturilor şi a gândurilor, cu o inteligenţă vie, răsfrântă în fiecare inflexiune a glasului.
Nu cred nici că Meryl Streep sau Barbra Streissand au fost vreodată tratate ca femei urâte, deşi trăsăturile lor imperfecte nu le-au aşezat, dintru început, în categoria celor dăruite cu nuri. Şi, totuşi, amândouă au trăit vieţi de împliniri şi iubire şi au jucat credibil, splendid, magistral, roluri de femei divine.
De foarte multe ori nu poţi avea şi trup perfect şi spirit chipeş. Dar eu cred tot mai profund că ai şanse să apari în faţa lumii ca un om frumos dacă eşti dotat cu un suflet nobil şi expresiv, de care cei din jur se pot îndrăgosti pentru totdeauna. Cei care poftesc doar la câte un decolteu îndrăzneţ sau la o siluetă cu măsuri perfecte şi nu primesc nimic mai mult de atât, s-ar putea să se plictisească repede şi, în scurt timp, să li se aplece de deliciile unei splendori de suprafaţă."
-sursa- http://alice.revistatango.ro/frumosi-si-urati-7855

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Îmi plac oamenii simpli....

"Îmi plac oamenii simpli.... Oamenii care ştiu să se bucure chiar şi atunci când le oferi un mic bucheţel de flori de câmp.... Îmi plac oamenii care nu se dau în vânt după fraze sofisticate şi expresii care.ţi fac trimitere către dex... Oamenii care iţi sunt aproape prin cuvinte ce iţi ajung la suflet şi te vindecă de dureri amare doar prin vorba lor blajină şi duioasă..
Îmi plac oamenii buni.... Ei sunt adevărate medicamente ...şi când îi întâlneşti...căci îi mai şi întâlneşti...apropie-te cât mai mult de ei..! Sunt izvoare de energie...sunt căldura care mângâie un suflet răvăşit...EI SUNT IUBIREA...!"

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Un suflet sensibil e o binecuvântare...

Un suflet sensibil e o binecuvântare, nu o pacoste. Sensibilitatea îţi provoacă dureri, într-adevăr, dureri ce te vor copleşi. Dar sufletul sensibil vede şi simte înmiit faţă de sufletele terne. Câte emoţii, câte bucurii şi câte lacrimi de fericire pot încăpea într-un suflet sensibil? Mii! Un suflet sensibil se bucură mai uşor pentru că are abilitatea de a vedea lucruri frumoase în lucruri mici şi puţine. Aşa că…fericiţi cei sensibili!
Oamenii sensibili îşi pun sufletul într-o atingere, într-un zâmbet, într-un sărut, într-un dar. Un suflet sensibil nu face nimic mecanic. Şi-atunci…care suflet trăieşte mai intens? Sensibilitatea înseamnă suflet…prea mult suflet.
Ce trist o fi să fii lipsit de sensibilitate. E ca şi cum n-ai avea memorie, e ca si cum ai fi, veşnic, mort.
A trăi cu sufletul, sensibil şi vulnerabil, înseamnă a avea curaj. A-ţi şti sufletul în pericol şi a îndura e reţeta perfectă pentru o viaţă plină de trăire.
Sufletele sensibile trăiesc sincer emoţiile, de la cele mai triste până la cele mai îmbucurătoare. Omul cu suflet sensibil este un om puternic, ce trăieşte neînarmat în faţa emoţiilor. Persoanele sensibile trăiesc, mereu, cu câte-o melodie în suflet, iar lacrimile, întotdeauna, le sunt curate.
Sufletul sensibil e un întreg univers cu mii de nuanţe adânci. Sufletul sensibil e înconjurat, mereu, de un parfum duios.
-sursa-Ildi Stanciu.-

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Voi avea grija sa mergi numai in Lumina...

Astazi la 11,58 se implineste un an de cand Mama mea draga a urcat la Cer. Ma simt ciudat,parca sufletul meu este ciuntit,parca ceva nu mai este intreg. Desi se spune ca timpul vindeca,cu mine nu a reusit sa faca acest lucru. Inima mi-e sfasiata de dor. Mi-e dor sa-i aud vocea calda si calma, mi-e dor de cuvintele ei care ma alinau in momentele de tristete si care ma incurajau in clipele de neputinta. Mi-e dor...pot spune un dor disperat.
Stiu ca ma vei veghea de acolo de sus si-mi vei calauzi pasii pe drumul cel drept, iar eu ma voi tine de promisiunea facuta tie ca voi avea grija de toti din familia noastra. Stiu cat m-ai iubit si cat i-ai iubit. Un lucru mi-a intrat in sange si acela este conceptul de familie. Am sa-mi tin promisiunea...sigur. Chiar daca fizic nu mai esti langa mine Mama,iti simt prezenta si mirosul chiar daca nu  te pot vedea. Revad pozele si imi doresc macar o data sa-mi poti vorbi. Stiu,nu se poate...dar imi doresc enorm. Cred ca si peste zece ani dorul de tine Mama este la fel ca acum. Iubirea mea pentru tine este atat de mare incat ar putea face inconjurul universului si tot n-ar fi suficient, iar despartirea de tine doare atat de tare incat vocabularul intregii lumi ar fi mult prea sarac pentru a-ti putea spune ce simt. Sunt norocoasa si recunoscatoare ca te-am avut  langa mine… altii nu au norocul acesta. Te rog nu privi inapoi, orice ai fi vazut in drumul lin catre Dumnezeu, mergi inainte in Lumina! Voi avea grija sa mergi numai in Lumina,  tu sti acest lucru...sti ca pot.Te asigur ca noi vom fi bine asa cum iti doreai. Oare Mama cum sa nu fim, doar tu esti Ingerul nostru pazitor acum! Te iubesc, mami...am sa te iubesc tot timpul si sunt sigura ca intr-o zi ne vom revedea.

 

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.

gabriella.

Uneori poti sa zambesti lumii,alteori nu...

Oricat de mult ai incerca sa-ti descrii trairile sufletului tau, ceva  ramane nespus ,  nedescifrat , ca o amprenta personala din care apar noi trairi , noi doruri ,sau  alte vise prin care pornesti mai departe .Dar oricat ar fi de greu, trebuie sa gasesti o motivatie si sa mergi mai departe. Uneori poti sa zambesti lumii,alteori nu...pentru ca fiecare isi stie sufletul...fiecare avem momente cand sufletul cade in coma...dar trebuie sa privim in jurul nostru,incat sa gasim un motiv. si sa renastem.

 

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.

gabriella.

Cred...

Ma gandesc de multe ori cat de mult ne place sa ne ranim noi intre noi...cat de mult ne place sa suferim si sa ne facem rau unii altora. Stiu ca noua personal nu ne place sa fim tratati cu indiferenta,sa fim loviti,jigniti,umiliti...dar in schimb lovim atat de usor atunci cand se iveste ocazia.Se pare ca toti isi doresc sa detina puterea, toti isi doresc sa detina controlul asupra la tot ce exista in jurul lor. Traim intr-o lume in care numai prin minciuna, dat in cap, inselat puteam sa traim.Stau si ma gandesc  ce imi doresc eu cu adevarat in aceste momente? Cred ca orice om normal la cap in zilele de astazi isi doreste sanatate ,liniste si normalitate.

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Viața este ca o călătorie cu trenul...

Acum câtva timp am citit o carte în care viața a fost comparată cu o călătorie de tren. O lectură foarte interesantă.

Viața este ca o călătorie cu trenul: Urcăm și coborâm des, există accidente, surprize plăcute la unele stații și tristețe adâncă la altele.
Atunci când ne naștem și urcăm în tren, întâlnim oameni despre care credem, că ne vor însoți pe tot parcursul călătoriei noastre: părinții noștri.

Din păcate, adevărul este altfel. Ei coboară la o stație și ne lasă pe noi fără dragostea și atașamentul lor, fără prietenia și compania lor.

E drept că în tren urcă alte persoane care vor ocupa un rol important în călătoria noastră. Acestea sunt frații noștri, prietenii noștri și acei oameni minunați pe care îi iubim.
Unele dintre aceste persoane care urcă în tren, privesc călătoria ca o plimbare scurtă. Alții găsesc numai tristețe pe parcursul călătoriei. Și mai există și alții în tren, care sunt permanent prezenți și gata de a oferi ajutorul lor celor care au nevoie de el.
Unii lasă în urma lor când coboară un dor veșnic… Unii urcă și coboară, și noi abia i-am observat.

Ne miră faptul că unii pasageri, pe care îi iubim cel mai mult, se mută în alt vagon și ne lasă singuri în această etapă a călătoriei noastre. Bineînțeles noi nu ne lăsăm opriți și ne străduim să-i găsim și să ne înghesuim să trecem și să ne mutăm. Din păcate, uneori nu ne putem așeza lângă ei, deoarece locul de lângă ei este deja ocupat.

Nu face nimic, așa este călătoria: plină de provocări, vise, fantezii, speranțe și despărțiri… ….dar fără întoarcere.
Deci, trebuie să facem călătoria în felul cel mai bun posibil.
Să încercăm să ieșim la capăt cu cei care călătoresc împreună cu noi, și să căutăm ceea ce este mai bun în fiecare dintre ei…
Să ne aducem aminte, că în oricare etapă a călătoriei poate exista un tovarăș de-al nostru care să ezite și care probabil are nevoie de înțelegerea noastră.
Și noi vom șovăi des și va exista cineva care să ne înțeleagă.
Misterul cel mare al călătoriei este că nu știm când vom coborî definitiv din tren și nici când vor coborî cei ce călătoresc alături de noi, nici măcar cel care stă pe locul de lângă noi.
Cred că o să fiu cuprins de duioșie atunci când cobor definitiv din tren….. Da, cred acest lucru.
Despărțirea de câțiva prieteni pe care i-am întâlnit în timpul călătoriei, va fi dureroasă. Va fi întristător să-i las singuri pe cei mai dragi mie. Dar am speranța că odată și odată va veni gara centrală, și am senzația, că am să-i văd sosind, cu bagaje pe care încă nu le-au avut atunci când au urcat în tren.
Ceea ce mă va face fericit este gândul că și eu am avut partea mea în sporirea bagajelor lor și în creșterea valorii acestora.

Morala

Dragi prieteni, noi să ne străduim să avem o călătorie bună, ca la sfârșit să putem spune că a meritat osteneala. Să încercăm să lăsăm după noi, când coborâm, un loc gol care lasă dor și amintiri frumoase la cei care călătoresc mai departe.

-sursa- http://dincolodeaparente.com/viata-este-ca-o-calatorie-cu-trenul-

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.

gabriella.

Sufletul...

Sufletul... este divinul din noi. Se întâmplă uneori sau frecvent, să simți că doare. Cumplit... Te simți neputincios, dar atunci se întâmplă ca adevărul să-ți confirme conştientizarea ființei... şi aripi cresc din focul mistuitor. De ce?! Cum de eşti curajos?! Numai maturitatea trăirilor pure, te responsabilizează. Divinul... este un dar numai dacă-i este împărtăşit infinitul esențelor. Un om cu sufletul puternic e un fir de iarba pe care nimeni nu-l doboara ori cit ar incerca.

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Am câteva ruine în suflet...

"Construim iubiri, în grabă sau cu migală. Lipim cărămizile una câte una cu încredere. Decorăm cu vorbe de dragoste și dor, cu gesturi tandre, cu îmbrățișări și săruturi. Sperăm să locuim până la sfârșit.
Dar, de cele mai multe ori construcțiile se năruie, măcinate de timp și dezamăgiri, sau iute, ca un castel din cărți de joc.
Am câteva ruine în suflet. Mă tot uit unde aș putea căra tot molozul pentru a face loc unei noi construcții. Nu mă grăbesc, oricum nu am niciun plan, nici o idee, niciun pic de energie sau voință."
-sursa-Naivul- 

 Iti transmit di suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Fiecare zi care trece ,o privesc ca o sansa...

Prin suferinta,lacrimi si durere,omul invata multe de la viata.Ca sa simti ca esti cel mai bun,trebuie sa inveti si sa intelegi de ce o lacrima iti curge pe fata,o durere grea iti apasa inima si o suferinta nemiloasa iti sfasie sufletul si il doboara la pamant.Orice s-ar intampla, nu trebuie sa uitam ca viata este frumoasa...indiferent de cata suferinta aduce si indiferent de cate lacrimi provoaca.Fiecare zi care trece ,o privesc ca o sansa de a face lucrurile mai bine si bineinteles de  a invata din greseli...fiecare gand al meu este precedat de un gand optimist si plin de speranta.Asa ca ...iubesc,traiesc,simt si zambesc.

 

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.

gabriella.

In viata toti gresim...

In viata toti gresim...si eu am facut greseli,dar acum imi dau toata silinta sa nu mai gresesc si sa nu mai judec  anumite persoane dupa aparente. In general ne grabim sa punem repede niste etichete  unor suflete pe care inca nu le cunoastem. Trebuie sa intelegem ca nu trebuie sa ai bogatii,functii sau studii pentru a avea un suflet bun...viata mi-a demonstrat ca bogatia materiala nu are nimic de-a face cu frumusetea omului. Ura,inumanitatea,falsitatea unora cred ca vin din suflete goale,mereu razbunatoare si care niciodata nu au nimic de oferit. Stiu ...am gresit si eu de cateva ori,dar incerc sa nu mai repet greseala pentru ca sunt constienta ca sunt atatea suflete frumoase in oameni simpli...si atatea suflete urate  in oameni bine pozitionati in societate si cu situatie materiala.

 

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.

gabriella

Ramane o cicatrice...

De multe ori timpul poate vindeca orice...dar nu și sufletul,oricât timp ar trece unele lucruri,momente,oameni, nu îi putem uita,unii lasă o amprenta mai adâncă și acea ampreta nu se va șterge niciodată de pe suflet.Va ramane ca un tatuaj in suflet.Timpul si rabdarea sunt factori determinanti pentru vindecarea ranilor.In timp nu mai simti durere...ramane doar o cicatrice. Stii cum se spune,ce nu te omoara te face mai puternic.

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Cand sti..

"Cat de mult riscam punandu-ne viata in mainile altora ! Cand sti ca ti-ai pus sufletul in palma cuiva ce privindu-te in ochi si cu zambetul pe buze "iti da senzatia ca zbori", ca apoi sa iti dea drumul de acolo de sus fara nici o remuscare, fara sa ii pese cat de usor ti-l sfarama in bucati...este cumplit !"

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Sunt tot oameni...

Astazi ,am avut treaba intr-un magazin  unde erau doi oameni pitici,sau nu stiu cum sa-i numesc. Toti cei din jur ii priveau cu mila...altii chiar nepasatori sau indiferenti. Pentru mine astfel de oameni sunt...tot oameni,chiar nu-i pot privi cu mila ca s-au nascut cu un astfel de handicap.

Poti sa privesti un om normal in care aspectul lui fizic este frumos,dar poti sa constati si sa ai surpriza ca este altfel decat ti-ai inchipuit.Pe acesti oameni pitici eu personal i-am privit cu respect pentru ca atata timp cat au o inima buna,nu consider ca au acest handicap sau sunt diferiti de noi. Cred ca adevaratii handicapati sunt acei oameni egoisti,invidiosi...rai,aceia care au doua maini si nu sunt in stare de nimic...aceia care au ochi si nu observa bunatatea oamenilor,sau cei ce aud...dar cuvintele frumoase si sincere se fac ca nu le aud!  Pentru mine acestia sunt adevaratii handicapati. 

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Mai tot timpul ne daruim sufletul pentru o raza de soare ...

"In aceasta lume saraca si urata, toti cersim cate ceva. Stam la colturile strazii cu sufletul făcut caus si cersim dupa putina omenie, dupa putina dragoste. Dar cel mai adesea sufletul se usuca sub privirile celor prea grabiti si prea ocupati in mijlocul carora ne ducem zilele. Pentru ca... cel care nu va da, nu va primi niciodata."-Nicolae Iorga.-
Mai tot timpul ne daruim sufletul pentru o raza de soare  si  de multe ori primim fulgere care parjolesc visele si sperantele noastre...asa este,in viata asta cersim dreptul la  iubire,fericire si poate si la libertate. Dar cel mai important lucru este sa nu uitam ca ar trebui sa cersim ce ni se cuvine ,atata timp cat nu ramanem datori vietii cu absolut nimic. In orice construiesti ,lasi o bucata din tine...ce daca se darama ce construiesti? Nu are nimic, faci altul. Important este sa gasim de fiecare data in noi  forta  de a ne sacrifica. Noi toti suntem ca niste firisoare de nisip... care avem puteri nelimitate. Trebuie doar sa vrem cu mare curaj sa infruntam valul care vine spre noi... ne ia... ne taraste in larg, iar ne aduce la mal, dar nu ne poate face altceva decat ceea ce suntem, poate doar sa ne dea o si mai mare stralucire.

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

In viata exista tot timpul un dar...

V-ati imaginat ca intr-o clipa poti face un lucru pe care ai sa-l regreti toata viata ? Sigur ca da...un lucru pe care puteai sa-l faci doar intr-o clipa ! Efectiv sunt multi factori care ne impiedica sa luam o decizie potrivita la momentul oportun...dar cel mai grav este ca pe langa noi la acel moment pot suferi si cei dragi noua. In viata exista tot timpul un dar,pentru ca viata nu ramane in loc din cauza acelor lucruri sau decizii gresite pe care nu le-ai facut la timpul lor...vor veni momente cand intelepciunea noastra ne va ajuta sa nu mai gresim. Nenorocirea este ca de multe ori viata nu-ti mai acorda o alta sansa si atunci este de ajuns o singura gresala ca sa ratezi totul.

 

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.

gabriella.

Sunt zile ...

Sunt zile cand imi doresc sa fiu din nou copil...macar pentru o zi,sa ma iau la harta cu un alt copil din cauza unei banale neintelegeri,apoi sa ne plangem fiecare  mamei,ca apoi sa ne impacam  impartind bomboane  si sa fim din nou cei mai buni prieteni. Ce vremuri minunate! Da, imi doresc acum acest lucru din cand in cand...chiar pentru o zi, pentru ca in rest inima,sufletul meu  stau  mereu in stare de alarma si imi soptesc: ai grija…ce prieteni iti faci!  Sigur,prieteniile adevarate sunt ceva foarte rar...eu sunt cea mai inraita cautatoare de prietenii adevarate....sunt bogata in suflete de oameni pe care le port cu grija in camaruta sufletului meu. Cred ca o prietenie este indispensabila cel putin in viata mea...este foarte important sa fie cineva acolo  cand ai nevoie sa vorbesti ... sa-i spui ce ai pe suflet si multe alte lucruri care poate pentru altii nu au nici o importanta. Si totusi sunt norocoasa...important este ca timpul mi-a filtrat prietenii, pot sa-i numar pe degete pe cei care imi sunt alaturi incat pot sa pun capul pe umarul lor atunci cand vreau sa plang sau sa rad de fericire.

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.