Adesea când stau cu mine...

Adesea când stau cu mine și îmi trec în revistă viața, pe lângă miile de lucruri pentru care îi sunt recunoscătoare lui Dumnezeu, mă gândesc cu tristețe și la promisiunile pe care nu le-am respectat, la acțiunile și deciziile pe care le-am amânat, la lucrurile pe care nu le-am făcut la timp. Și mă învăluie regretele atunci când mă gândesc...
- la toate cuvintele rostite în grabă, negândite. Și la toate cuvintele frumoase nerostite.
- la amânări pe a doua zi, pe mai târziu, pe altă dată, când voi avea energia și curajul de a spune, a arăta, a îndrăzni, a iubi.
- la lacrimile acelora pe care i-am rănit cu voie sau fără voie.
- la timpul irosit cu gânduri negative, din vanitate sau ignoranță.
- la momentele în care i-am lăsat pe alții să aleagă în locul meu.
- la faptul că am judecat înainte să cunosc.
- la visuri abandonate.
- la lipsa de iubire de sine.
- la tot ce m-a ținut departe de mine...

-sursa-Irina Binder, Insomnii-

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.