Totalul afișărilor de pagină

joi, 19 aprilie 2012

Reusim oare?

Mereu mi-a  placut sa fiu o perfectionista in tot ceea ce fac...dar culmea de la cei din jurul meu nu am cerut acest lucru...si stiti de ce ? Pentru ca in ultimul timp mi-am dat seama ca nu exista perfectiune ,
 fiecare are cate ceva care trebuie apreciat si...altii chiar nu stiu sa aprecieze ,  este foarte greu sa fi sincer  cand  in jurul tau ai avut parte de oameni care te-au tradat si te-au mintit. Acum nu mai caut perfectiunea,chiar nu  imi mai  doresc acest lucru...pentru ca asta ar insemna sa fiu plictisita de viata…ar insemna sa nu ma mai bucur de misterele vietii. Am invatat  ca nimeni si nimic pe lumea asta nu este perfect...a gresi este omeneste...nu-mi mai doresc sa fiu perfecta  pentru ca as ajunge la saturatie, ci imi caut zi de zi imperfectiunile din suflet... din inima mea, pentru a le slefui... si caut imperfectiunile din oameni, pentru a ma corecta pe mine si a-i iubi mai mult.  Desigur, fiecare dintre noi, si asa este si firesc, sa tindem spre perfectiune.  Dar ma intreb... reusim oare?   Exact cand ni se pare ca suntem perfecti, Dumnezeu ne arata cat de imperfecti suntem…
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.


7 comentarii:

  1. Daca incercam sa atingem perfectiunea aia ideala, mai mult o sa ne consumam. Si o sa ne consumam degeaba!

    RăspundețiȘtergere
  2. se spune ca Dumnezeu nu greseste in creatiile sale:)

    RăspundețiȘtergere
  3. ...suntem şi e mai bine că suntem imperfecţi.

    RăspundețiȘtergere
  4. perfectiunea este un ideal creat de om...dupa parerea mea nu exista...asa cum o percem noi cel putim....perfectiunea este balanta dintre bine si rau...dintre lumina si intuneric...e normal sa vrem sa ne perfectionam insa nu o putem face singuri...personal....nu putem atinge perfectiunea intr-o societate plina de.....dar ..avem dreptul sa incercam

    RăspundețiȘtergere
  5. Perfectiunea nu se atinge se construieste,pãrerea mea.Când cerem perfectiune atât de la noi cât si de la ceilalti,vom fi dezamãgiti.Greselile au si ele farmecul lor.Noi oamenii ínvãtãm doar atunci când ne doare,când simtim pe pielea noastrã.Pe tine suferinta te-a fãcut mai sensibilã decât pe ceilalti,si este normal.Dar asta nu scade valoarea pe care o ai.Tu ai ceva ce unii nu vor atinge niciodatã.Experienta.Nu vorbesti din cârti,ci din sufletul,rãnit,lovit,frustrat....Iti doresc o zi frumoasa,si daca ai timp te invit la o canã de ceai,fierbinte cu aromã de.....fructe de pãdure.Hímmm,ce zici?....te pup :))

    RăspundețiȘtergere
  6. Goana după perfecţiune oboseşte. Agită. Enervează. E, în fapt, o pierdere de timp.
    Ai spus bine aici: "Exact cand ni se pare ca suntem perfecti, Dumnezeu ne arata cat de imperfecti suntem"...
    Te îmbrăţişez cu drag, Gabriela!

    RăspundețiȘtergere
  7. Suntem cu totii minunati,pentru ca suntem creatia lui Dumnezeu!Dumnezeu ne-a creeat pe fiecare cu un scop anume,noi nu putem schimba nimic.....,decit sa ne comportam in functie de aspiratiile si visele proprii,fara a rani pe cei din jurul nostru.Eu traiesc dupa dictonul"Ce tie nu-ti place,altuia nu-i face"!Te imbratisez!

    RăspundețiȘtergere