Ne grăbim să plecăm. Ne grăbim să ajungem. Mergem grăbiți între timp. Apoi ne întoarcem grăbiți, obosiți.
Nu mai avem timp să ne vizităm părinții, iar când o facem, schimbăm câteva vorbe, câte o îmbrățișare, apoi le spunem că suntem în criză de timp.
Nu ne acordăm timp când ne alegem locul de muncă, partenerul de viață, prietenii... ne grăbim să avem, ne grăbim să iubim, ne grăbim să uităm. Apoi ni se pare că ne plictisim, când de fapt, doar pierdem timp.
Da... Când este vorba de pierdut vremea, suntem atât de buni. Pierdem clipe prețioase cu lucruri nu tocmai importante, cu persoane pentru care nu însemnăm nimic, dar care ne fură din timp. Iar momentele acestea, de care tu nu devii imediat conștient, reprezintă o comoară pentru părinții tăi, pentru prietenii adevărați, pentru toți cei ce te iubesc. Dăruiește timp celor care se dovedesc că îl merită, pentru că e o parte din tine pe care nu o poți nicicând lua înapoi.
Imaginează-ți o secundă că amicul tău, alături de care ai stat azi dimineață la o cafea, de fapt nu există. Nu i-ai simți lipsa, nu-i așa? Ar fi doar o altă companie aleasă în grabă. Fă același exercițiu cu o altă persoană, de data aceasta, foarte dragă ție! Nu reușești. Tu, care ai de obicei o imaginație debordantă. Ți se pare de neînchipuit. Acum îți dai sema că sunt atâtea lucruri pe care încă nu le-ați făcut împreună, că sunt atâtea cuvinte pe care încă nu i le-ai spus. Realizezi cu regret că nu îți cunoaște cu adevarat sentimentele sau admirația pe care i-o porți. Pur și simplu nu ai avut când să i le împărtășești pe toate. Nu a fost timp! L-ai risipit prostește, ți-a fost furat.
O fi târziu!? Poate că nu! Ți-a mai rămas! Mai rămâne cât rămâi și tu. Dă-i timpului, timp! Pentru că tu ești cel care îl grăbește, sau care în alte împrejurări îl ignoră. Tu ești cel care nu îi dă valoare, care îi află prea târziu prețul. El nu este pretențios, nu se supară, trece mai departe și își vede de ale lui, indiferent de reacțiile tale. Un singur lucru să nu uiți! Timpul se întoarce, doar în amintire.
Depinde de tine cum treci prin viață. Pentru că dacă doar te grăbești sau te strecori, amintirile tale nu-ți vor aduce zâmbet. Te vor face să privești în urmă, cu mâhnire.Viața nu este o competiție, nici o destinație, iar finalul este în același loc pentru toți. Cu aceeași valoare materială, dar cu spiritul bogat, atât cât ne-am permis fiecare nouă înșine. Viața este o călătorie pe care trebuie să o savurezi pas cu pas, mai intâi către tine, apoi către ceilalți și către necunoscut.
Folosește înțelept timpul, ca să nu cunoști fața întunecată a lui! Nu îl măsura în secunde sau în zile, în erori sau în tristeți! Măsoară-l în clipe de neuitat, în momente speciale.
Apoi, "Te iubesc!", "Mi-e dor!", "Mai rămâi!", poate le vei spune prea târziu.
Alege să trăiești, nu doar să supraviețuiești! Când viața se termină, nu o ia de la început."
- V.B. Sinceriously.-
Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu