Imi vine greu sa realizez ca fizic nu mai esti langa mine Mama. Poate si
fiindca te simt aproape in fiecare vis, te port cu mine in fiecare gand.Au ramas atat de multe de spus intre noi,ce-as fi voit a spune,
spun acum , adesea, in mintea mea, nadajduind, fara de speranta, ca ma
vei auzi cumva.Ma simt atat de pierduta si atat de
singura in lumea asta prea mare .Se pare ca asa este in viata ca atunci cand omul nu mai este , nu ne mai ramane
decat sa-i cinstim inceputul si sfarsitul...mai precis spus capetele vietii.Astazi ar fi trebuit sa fie o zi frumoasa, de sarbatoare...insa pana si
Dumnezeu stie ca e o alta zi extrem de trista pentru mine...pana si
cerul plange alaturi de mine.Am multe pe suflet, multa durere, multe regrete, insa scumpa Mama, sper ca ,
de acolo de unde esti, stii ca te iubesc si cat imi lipsesti in fiecare
moment! Mi-as fi dorit doar sa fii aici, alaturi de mine.Imi este dor in fiecare zi, insa intotdeauna in ziua de 2 iunie, imi e mai dor ca niciodata.Pentru mine esti steaua mea, esti singura ce straluceste prin noaptea asta grea.Mi-as fi dorit sa iti pot ura la mulți ani fericiți.
In schimb iti spun zbor lin, mama mea printre ingeri!
Iti transmit din suflet Lumina si Iubire. gabriella.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu