Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 31 august 2011

Leapsa primita de la Elena.

   
1)Luați cartea cea mai apropiata,deschideți la pagina 18 și scrieți aici rândul al 4-lea.
    Am intalnit-o pe Diana,Printesa deWales,la Buckingam Palace.
2)Fără să verificați,cât e ora?
   17:54
3)Verificați!
  17:43
4)Cum sunteți îmbrăcat/ă?
  rochie scurta.
5)Înainte de a răspunde la acest chestionar pe ce vă uitați?
   eram la pian si rasfoiam niste partituri.
6)Ce zgomot auziți în afara calculatorului?
    ascult muzica.
7)Când ați ieșit ultima dată și ce ați făcut cu ocazia respectivă?
 Dimineata la lucru.
8)Ce ai visat ieri noapte?
   ca zburam...nu este prima data cand visez...este o senzatie ce nu o pot descrie in cuvinte.
9)Când ați râs ultima oară?
   acum zece minute.
10)Ce aveți pe pereții încăperii unde sunteți?
    un tablou mare ...de care imi este teama sa nu cada la un cutremur in capul meu.
 11)Dacă ați deveni milionar peste noapte,care ar fi primul lucru pe care l-ați cumpăra?
      eu imi doresc o masinuta mica asa ca pentru mine...masina pe care o conduc este destul de mare.
 12)Care este ultimul film pe care l-ați văzut?
   iubiri interzise.
 13)Ați văzut ceva neobișnuit azi?
 da...un accident groazic la cativa zeci de metri de mine.
 14)Ce părere aveți de acest chestionar?
    imi place.
 15)Spuneți-ne ceva ce nu știm încă.
      urasc minciuna si rautatea unor oameni.
 16)Care ar fi prenumele copilului dumneavoastră dacă ar fi fetiță?
     Laura.
 17)Care ar fi prenumele copilului dumneavoastră dacă ar fi băiat?
    Robert.
 18)V-ați gândit deja să locuiți în străinătate?
     nu...imi este frica de necunoscut.
19)Dacă ați putea schimba ceva în lume,în afara de politică,ce ați schimba?
     daca as avea o putere as da o lege...ca toti oamenii sa fie fericiti.
 20)Vă place să dansați?
     enorm de mult.
 21)George Bush?
     unul dintre acei conducatori  care a hotarat soarta omenirii.
 22)Care a fost ultima chestie pe care ai văzut-o la televizor?
      aseara ...In gura presei cu Mircea Badea.
 23)Care sunt cele 4 persoane care ar trebui să preia acest chestionar?
       Goda.
       Larisa.
        Bucati de viata
       Ganduri Ravasite....micuta Sara care este o persoana minunata. 
 
 Multumesc Elena pentru leapsa.
 Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella. 

sâmbătă, 27 august 2011

La Bran...

  
Optimismul este una dintre cele mai bune arme pentru a obtine fericirea ,de a obtine aproape totul pe lumea asta si modul de a merge mai departe...pentru ca viata este frumoasa. El face minuni... ar trebui sa ne mai oprim din goana cotidiana si sa adulmecam lucrurile marunte... lucrurile cu adevarat importante.Pentru mine in situatia in care am fost optimismul a insemnat si inseamnă in primul rand o gândire pozitivă insotită de zambetul din priviri si de pe buze...Dar v-am promis astazi ca nu mai scriu nimic si iata ca nu m-am putut abtine de aceea voi mai pune cateva poze facute in cursul zilei la Bran.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

E viata mea...

 
Sunt lucruri atat de frumoase in viata asta...pe care uneori nu le vedem sau fara sa stim le ocolim. Este o mare greseala  sa dai importanta supararilor...pentru ca pana la urma totul trece. Stiti cum se spune...orice minune tine trei zile. Uite...eu cand sunt trista ascult o melodie care imi place la nebunie...ma asez la pian si cant tot ce-mi trece prin minte...pentru ca pana la urma totul trece...iar viata este frumoasa. Acum vad totul cu alti ochi...ca o incercare,o lectie...au fost momente in care credeam ca totul se prabuseste peste mine...dar am trecut cu bine pentru ca nu m-am lasat batuta...am sperat...am dorit si totul a fost asa cum am vrut eu. S-ar putea sa nu mai scriu pana luni pentru ca ma aflu la Bran,dar intre timp am sa postez cateva poze.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

joi, 25 august 2011

Trebuie sa privesc inainte...

  
In viata este bine sa mergi pe drumul ales de tine... chiar daca gresesti in prima alegere, trebuie sa ai taria sa recunosti... sa-ti aduni puterile si s-o iei de la capat. Nu inveti decat din propriile greseli...pasii ne duc spre speranta ... pasi ce vin din trecut uneori nesiguri , alteori fericiti si duc spre viitor......murim in clipa in care uitam sa privim inainte. Astazi am fost la vechea intreprindere unde am lucrat, sa-mi iau niste adeverinte de cursuri...inima parca imi plangea...am inchis ochii pentru o clipa sa-mi imaginez cum era inainte...am retrait acele vremuri minunate...mi-am adus aminte de colegii mei...de felul cum ne contraziceam in diverse probleme profesionale...de felul cum luam lucrurile in serios...de noptile pierdute atunci cand se cereau situatii la comanda.Mergeam pe acele holuri si speram sa vad chipuri pe care alta data le intalneam....dar nu...deschid ochii si vad ca traiesc in real...sunt tineri fara pofta de munca...de viata...fara experienta. Intreprinderea a fost vanduta de stat unui patron ceh,care a curatat tot ce inseamna experienta profesionala...tot ce inseamna cunoasterea detailata a programelor...strategia lor a fost curatarea vechii garzi...pe care nimeni nu putea sa-i duca  cu presul...cu acei tineri fara experienta ,incadrati pe un salariu mic si care sa nu prea cunoasca problemele din sistem.M-a cuprins un fel de tristete...am iesit afara...am tras aer in piept cu toate ca era o caldura mare...mi-am zis asta-i o etapa din viata mea trecuta...acum trebuie sa privesc inainte...si sa merg mai departe.

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

miercuri, 24 august 2011

Am vazut rosu in fata ochilor ...

   
Astazi am avut o zi groaznica...am mers la piata cu masina pe caldura asta torida,am parcat regulamentar si m-am indreptat hotarita sa fac aprovizionarea...dupa aproape o ora ma intorc incarcata cu sacose spre masina. Efectiv curgeau apele pe mine dar eu eram hotarita  sa-mi fac treaba....cand am ajuns la masina eram blocata de un individ care pentru el parcarea era ca in gradina lui masa.Eram nervoasa...soarele imi batea in cap,daca intram in masina era cald...asa ca am asteptat propietarul masinii cam o jumatate de ora.Cand a sosit la masina parca ma mai calmasem dar tot nu am rezistat sa-i atrag atentia despre felul cum a parcat masina...omul si-a cerut scuze...sigur ca scuzele lui nu mi-au tinut de racoare...asa ca am plecat spre casa. Ghinion...aici toata parcarea era plina ...in locul unde parcam eu de obicei trasase masina o fata dar efectiv ocupase doua locuri.M-am asezat pe banca din fata blocului pentru ca matusa mea care sta la parter m-a informat ca acea fata trecuse strada...asa ca m-am inarmat cu rabdare si am asteptat-o .Dupa alta jumatate de ora vine si fata la masina,de fapt o vazusem peste strada pe banca cu un tip care nu tocmai era in apele lui...tipul se urca la masina lui care era parcata peste strada iar tipa vine la masina ei.In momentul cand a venit la masina, eu m-am apropiat de ea si i-am atras atentia ca dupa ce nu parcheaza ca lumea sa mai aibe loc si altii... ea parcheaza ca dracu...atunci tipul a traversat strada si a inceput sa ma injure,bineinteles si eu i-am spus sa-si vada de treaba lui ca este baut,incat m-am pomenit ca mi-a pus mana in gat...fractiune de secunda am vazut rosu in fata ochilor si din reflex si cred ca si ura fata de astfel de mitocani i-am tras un pumn cu dreapta si un picior cu stangul...incat tipul a cazut in fund...in acel moment caci nici el nu stia ce mai este cu el, am scos telefonul sa sun la politie...fata m-a rugat insistent sa nu sun ca este baut...iar viteazul a luat-o la fuga.Chiar nu-mi explic cum am avut atata forta sa-l pocnesc pe dobitoc...si totul sa petrecut sub privirea vecinilor mei si a familiei care eferctiv nu au avut timp decat sa tipe la nemernic...pentru ca totul sa intamplat rapid. Bineinteles ca am fost mustrata de ai mei...ca m-am expus la astfel de pericol...dar eu  am luptat sa traiesc ,am trecut  prin trei operatii  si chiar nu vreau ca orice vagabond,scandalagiu  sau betiv care nu stie sa se poarte in societate...sa-i permit sa faca asa ceva.

De acum incolo promit ca am sa iau lectii de autoaparare.

 Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

sâmbătă, 20 august 2011

Chiar daca trec ca gandul...

  
Cred ca ar trebui sa pretuim mai mult bucuriile si clipele unice de langa noi...chiar daca trec ca gandul...si sa ne uitam mai mult la soare decit la nori. De ceva timp constat ca in jur sunt tot mai multi oameni care sufera...totusi parca nu auzeam la tot pasul vesti triste peste vesti triste. Este o realitate dura...raul parca se inmulteste si totusi fiinta umana supravietuieste...are ambitia sa mearga mai depaerte. Nu stiu cat si cum ne putem controla vietile... stiu doar ca trebuie sa ne oprim o clipa din goana asta...sa ne uitam in jur unii la altii si sa spunem...oare merita?
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

vineri, 19 august 2011

Nedreapta si prost intocmita....

 
Recunosc ca desi stau foarte bine cu sanatatea...am un gol in suflet ca nu mai pot sa le fac pe toate asa cum vreau eu sau cum le faceam o data. Am exagerat de cateva ori si nu a fost bine.Intotdeauna am fost o fire energica...dar acum recunosc ca nu prea mai pot si acest lucru ma macina ingrozitor. Ce pot sa zic...asa e viata... cu de toate. Stau si ma gandesc ca toate lucrurile dureroase,triste pe care le-am trait sunt...examene pe care viata mi le-a dat...cateodata mi se pare chiar nedreapta si prost intocmita....si totusi le-am trecut. Ar fi curat si frumos sa ne vedem sufletul...sa incercam macar sa ne potrivim cu ce e drept si curat,sa nu ne agatam de asteptari...o secunda daca lasam jos tot balastul de rau care se agata in fiecare de noi si gasim puterea sa facem o farama de bine...este cea mai mica si cea mai mare dintre minuni.Ma opresc aici...pentru ca astazi chiar nu-mi place de mine,nu ca mi-ar fi disparut optimismul...dar recunosc sunt doar un om.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

joi, 18 august 2011

Pierzi incredere...pierzi totul...

   
In viata mereu avem de invatat ...invatam sa ne ridicam atunci cand pierdem ceva  sau cand suntem singuri...de cate ori nu ne-am lovit cu capul de sus? De la venirea pe lume ,omul tot invata...cade se ridica si iar cade...iar se ridica si invata...invatam de cand venim pe lume si pana in ultimul moment al vietii noastre. Important este sa luam ceea ce ne ajuta sa progresam. In fiecare din noi exista un suflet care ne poate ajuta sa fim un om deosebit...si incredrea si iubirea si acceptarea vin din interiorul nostru...se spune ca daca ai ajuns sa-ti pierzi incredere...pierzi totul. Alegerea corecta in viata vine din adincul  sufletului acolo unde suntem doar noi...alegerea corecta inseamna sa lasi usa deschisa si sa vezi care este mesajul fiecarei persoane din viata ta...poate fi un prieten bun...de la care mai ai ceva de invatat.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

DAN SPATARU-Drumurile noastre

miercuri, 17 august 2011

Iubirea nu se cerseste...

  
Oare stim noi cu adevarat ce este iubirea ? Toti credem ca iubim cu adevarat si uneori in final ne amagim. Adevarata iubire este atunci cand iubesti neconditionat cu greseli...cu rautati. Iubirea  se castiga...nu poate fi cumparata...chiar daca crezi ca ai cumparat-o nu dureaza...iar atunci cand ai reusit sa o castigi trebuie sa fii foarte atent cum sa o pastrezi...pentru ca poate fi furata la prima greseala...iar noi ne pricepem foarte bine la greseli. Si mai este ceva...iubirea nu se cerseste...sunt putin  suparata...am o prietena foarte draga  care trece prin momente grele in casnicia ei. Am incercat sa-i spun cate ceva,dar nu doresc s-o influentez pentru ca pana la urma este viata ei...fiecare face cum ii spune inima. Mie daca mi-ar spune cineva "nu te mai vreau in viata mea" m-as duce mii de km sa nu-l mai vad sau nu as mai respira acelasi aer cu el nici o secunda...totul este este sa ai curaj sa-ti iei viata in propiile maini...pentru ca numai tu sti ce este mai bun pentru tine. Ei ii este frica de singuratate...de fapt dupa spusele ei mereu a fost singura in casnicia ei. De multe ori si-a ascuns singuratatea si tristetea in spatele unui zambet...si nimeni din jurul ei nu si-a dat seama...iar acum mastile incep sa cada una cate una pentru ca nu mai poate afisa acel zambet. Trista realitate...doar speranta este singura care-i ramane...dar poate pentru cat timp ?
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

marți, 16 august 2011

Viata este un mister ...

 
Viata mereu ne invata, ne scoleste de multe ori...este dura dar asta ne face mai puternici ca sa urcam muntele vietii pana in virf...si de a ne continua calatoria cu urcusuri si coborasuri. Viata ne invata sa rabdam...sa asteptam...sa invatam...sa cautam fericirea de zi cu zi. Este foarte adevarat ca greselile te ajuta sa fi mai bun...luptele care nu au fost castigate te ajuta sa castigi...suferinta te ajuta sa cresti...pentru ca viata este un mister pe care trebuie sa-l descoperim incetul cu incetul.
 Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.


luni, 15 august 2011

Lupt pentru a reusi...

    
Viata pentru mine este o provocare...imi vad zilele ca prilej de a realiza tot ceea ce mi-am propus...vreau ca atunci cand ajung la batrinete...caci vreau sa ajung...sa nu am ganduri ca nu am facut tot pentru a-mi atinge telurile in viata asta...lupt pentru ca visele mele sa se indeplineasca...lupt pentru a reusi. Merita sa visam pentru noi indiferent ca visam la jumatatea care sa ne implineasca...merita. Eu am acea credinta si chiar sunt impacata cu tot ce mi se intampla...bun sau rau...cred ca totul are rostul lui in viata si  cred ca poate singurul rost al vietii este sa gasim rosturile astea. Vrem nu vrem trebuie sa mergem mai departe. Cred ca cei care nu au vise nu se numesc oameni...oricine are un vis si cred ca lupta ca acel vis sa se indeplineasca. Eu intotdeauna am visat si am avut incredere in mine...in momentul cand voi inceta sa mai fiu si...visul se va destrama.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

duminică, 14 august 2011

Un an de blog...

 
A trecut un an de cand m-am hotarat sa trec si eu in lumea celor care isi pun gandurile pe blog...acum a posta este ceva firesc si vine de la sine.Nici in cele mai frumoase vise nu-mi inchipuiam ca al meu coltisor de suflet va ajunge sa fie citit... sunt cea mai fericita pentru ca am ajuns cu bine pana aici.Sunt sanatoasa...am prieteni virtuali exceptionali care sunt alaturi de mine in fiecare zi prin comentariile lor.  In acest an am cunoscut oameni minunati...de la care am invatat multe lucruri despre viata...multi mi-au devenit prieteni virtuali si nu rezist pana nu le citesc postarile...ei pentru mine sunt ca aerul care-l respir. Pentru ca sunt economist si zic eu fara falsa modestie...chiar bun...am sa fac un mic bilant al postarilor mele. Pana acum am ajuns la 23.144 de vizite dintre care:
-Romania 18.553
-Republica Moldova 3.038
-Spania 330
-SUA 326
-Italia 316
-Germania 237
-Franta 136
-Rusia 81
-Marea Britanie 74
-Canada 53
-am scris 238 postari....si am avut de la prietenii mei 3.567 de comentarii.
La un an de la aniversarea blogului nu pot sa spun decat ...va multumesc prieteni ca existati in viata mea...fara voi  viata mea ar fi fost mai saraca...prin voi am devenit mai bogata...pentru ca prietenia chiar si virtuala  este minunata. Va multumesc frumos tuturor.

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.



vineri, 12 august 2011

Viata merita traita frumos...

   
Este atat de usor sa spui "te iubesc" unei persoane dar daca nu sunt spuse  cu suflet...aceste cuvinte nu fac decat sa raneasca inimi. Sa iubesti inseamna sa intelegi ca dincolo de mastile sale se afla o inima...singura care tinjeste dupa un zambet sincer si o imbratisare calda...viata oricum nu inseamna nimic fara dragoste...pentru ca este doar un desert al inimii. Asa cum dupa furtuna vine vremea buna...asa este si viata...chiar daca crezi ca pe strada ta a apus soarele...tocmai atunci rasare soarele mai puternic ca niciodata...pentru ca fiecare dintre noi merita sa fie fericit...pentru ca viata este scurta si merita traita frumos.

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

joi, 11 august 2011

Vine insa un val ...

  
Viata este ca un val...poti sa dai oricat din maini si din picioare luptand sa te redresezi,sa iesi la suprafata,insa unii se inneaca pur si simplu sau uneori nu mai au puterea sa lupte...pentru ca viata este o lupta continua...vine insa un val si iti ia totul...si iarasi ramai singur intr-o  mare de oameni care te inconjoara ...singur in fata deciziei finale si in fata propiului destin. Se zice ca speranta moare intotdeauna ultima... oricat ne-am dori la un moment dat sa renuntam la speranta... sa o lasam uitarii, traind cu iluzia ca ...ar fi mai bine daca... continuam mereu sa speram.  Speranta e poate unicul sentiment care, odata ce intra in suflet capata imortalitate...si asa trebuie sa ramana pentru a merge mai departe...pentru ca trebuie.
 Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.


marți, 9 august 2011

Viata ii va demonstra ca nu este asa...

 
Nu am suportat niciodata minciuna si prostia. Prima treapta a prostiei...e sa te crezi destept...a doua sa o spui in gura mare...iar a treia ...sa nu-ti dai seama ca prostia nu are leac...sigur nu ma refer aici la cei care care nu au studii superioare, nu aici este prostia...prostia exista si la cei cu carte. Prostia exista si va exista ar trebui s-o tolerez atata timp cat posesorul ei sta in banca lui... din pacate prostul nu stie ca e prost, sau stie si este complexat si incearca sa compenseze. Nu am absolut nimic cu prostii daca nu ma deranjeza, dar cei mai periculosi sunt prostii tupeisti si care se cred ca le stiu pe toate. Nu am suportat niciodata un om care barfeste , minte si nu are cuvant.. Toti mai scapam mici barfe sau minciunele nevinovate... dar cand minciuna acuta afecteaza si pe altii... e foarte grav.  Culmea e ca cel care minte pe toata lumea cu nerusinare este un om care se crede cel mai destept si important...dar sunt sigura ca viata ii va demonstra ca nu este asa.
 Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

duminică, 7 august 2011

Pentru ca asa este in viata...


  
Astazi nu mai avem timp sa ne gandim la lucruri frumoase,nu avem timp sa ne bucuram de viata,sa ne bucuram de chipul persoanei iubite si de sanatatea noastra...abia atunci cand vom invata sa pretuim ce avem...viata va fi mai frumoasa. Am trecut prin prea multe greutati care m-au facut sa constientizez ca trebuie sa ma bucur de tot ce primesc...sa iau oamenii asa cum sunt,sa nu ma mai obosesc sa-i schimb si sa incerc sa vad doar partea frumoasa a lucrurilor...pentru ca asa m-am format eu.  Ceea ce ni se intampla in viata atragem in general,pentru ca ne directionam gandurile si totul se intoarce ca un bumerang peste noi...insa,viata in sine este frumoasa si cred eu ca trebuie exploatata la maxim...cu bune si cu rele. Bine sigur...recunosc si faptul ca sunt o optimista incurabila...si atunci cand te astepti cel mai putin...si pana la urma totul se rezolva si daca nu se rezolva trece...si pana la urma toate zidurile astea de care ne lovim nu fac altceva decat sa ne intareasca...pentru ca asa este in viata.
 Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

sâmbătă, 6 august 2011

Sunt oameni care fac orice pentru a-si atinge scopurile...


 
In ultimul timp am intilnit multi oameni ipocriti...trebuie sa fie foarte obositor sa te gandesti sa fii mereu altcineva decat esti tu in realitate...oricum ipocrizia este prea mare incat ei sunt concentrati la strategia lor ca sa nu se vada scaparile care ii tradeaza. Intotdeauna am fost o femeie care mi-a placut sa fiu pregatita si informata. Am lucrat zeci de ani la o companie mare de strategie nationala pe care vinzatorii de tara au dat-o pe doi lei...si zic eu mi-am facut treaba ca la carte si nici profesia mea nu mi-am facut-o de rusine. Am muncit enorm de mult...chiar cu pretul vietii caci nu aveam timp de doctori...dar cand am simtit ca totul se duce de rapa...ca deh asa sunt patronii straini...eu si sotul meu am cerut sa plecam...dar nu cu mana goala...pentru ca au fost anii nostri munciti cu seriozitate...ani de zile am facut naveta saptamanal la 200 km de casa. Aseara am auzit de la colegii mei ca acesta companie desfinteaza posturile si le relocheaza in alta localitate...unde vor da concurs pe posturi mai putine si cu alta tematica  decat lucrau ei.Stiam de pe atunci ca se va ajunge aici...cei care nu promoveaza concursul vor fi dati in somaj. Am scris un post in acesta luna despre ziua sefului meu,de fapt fostul sef...un om remarcabil,care din pacate datorita bunatatii si bunului simt...a fost dat la o parte luindu-i locul o fosta colega. Intotdeauna am spus ca strainii nu au mama si tata...ei nu promoveaza valorilor...nu au nevoie de oameni pregatiti,ci de acele marionete  care sa le invirte pe degete asa cum vor ei. Sunt colegi care au rate la banci,familie,casa de intretinut...noi romanii nu suntem obisnuiti sa plecam cu catel si purcel sa muncim in alta localitate din tara. Aceasta colega nu a avut bunul simt sa-si informeze si sa-si priveasca in fata omul care ia fost sef patru ani...si sa-i spuna ca a fost ea numita in locul lui. Eu nu ma mir de nerusinarea unora pentru  ca asa sa intimplat si cu sotul meu...zeci de ani a fost sef serviciu resurse umane...pana sa milit de un coleg care incercase sa sape pe directorul economic...la luat la el in birou si bineinteles omul a facut ce avea in gena.Ne intilnim si acum pe strada cu oameni care ii string mana si-i multumesc ca  a reusit sa le intinda o mana atunci cand au avut nevoie...iar despre actualul numai injuraturi. Cred ca este destul de obositor sa traiesti intr-o lume falsa sa incerci sa fi ceva ceea ce nu te reprezinta...iar oamenii sa te placa doar pentru masca pe care o afisezi...sunt sigura ca mai devreme sau mai tarziu acesti oameni se vor lasa  descoperiti.Lumea a devenit din ce in ce mai rea...sunt oameni care fac orice pentru a-si atinge scopurile...mint cu nerusinare...calca totul in picioare...dar masca asta a lor devine un obicei...multi dintre ei se tem sa o dea la o parte...pentru ca sau pierdut de mult pe ei insasi.... Pacat...
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

vineri, 5 august 2011

La multi ani Alex...cel mai mare rapidist.

 
Maine este ziua prietenului  meu virtual http://florea-alex.blogspot.com/...de fapt este primul care a facut comentariu pe blogul meu...pe care il respect foarte mult pentru seriozitatea cum gandeste si cu care abordeaza fiecare subiect pe blogul sau...pentru talentul cu care prezinta fiecare subiect,dar si pentru verticalitatea comentariilor.  Si pentru ca maine este ziua ta...iar eu am vrut sa fiu prima care  sa te felicite in aceasta zi speciala din viata ta...draga Alex vreau sa-ti spun un La Multi Ani din inima, mult noroc,fericire,sa fii iubit si sa ai parte numai de ceea ce-ti doresti...viata sa-ti ofera ceea ce-ti doresti si niciodata sa nu te ocoleasca norocul si binele,sa reusesti in viata si sa fii mandru pentru ceea ce realizezi.
Stiu ca iubirea cea mai mare pentru tine este Rapidul,am sa-ti postez cateva poze cu echipa ta preferata.
Pentru cel mai mare rapidist un tort delicios...dar si gustos.

Dupa tort merge si o sampanie...

Sper ca viata sa-ti fie  frumoasa ca un vis... si-ţi mulţumesc azi, ţie, pentru tot ce mi-ai scris pe blog.
Multumesc ca existi...multumesc ca desi nu ma cunosti,te gandesti la mine...la ea...la el...la ele...sau la ei...,si mai ales ca aduci seninatatea si incantarea pe fruntile celor ce-ti vizioneaza blogul.
Acolo undeva in eter,exist si eu,alaturi de ea,de el ,de ei sau de ele...calde imbratisari ...electronice..
Desi sunt   o stelista...iar tu urasti Steaua...macar de ziua ta pot sa strig si eu din inima...HAI RAPIDUL.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

miercuri, 3 august 2011

Acum cred ca viata este minunata...

  
In viata totul este trecator si noi suntem trecatori in propia noastra viata...asa cum nici universul nu este vesnic...cred ca suntem datori sa traim frumos,sa nu ranim alte persoane,sa avem grija unii de altii...pentru ca  avem doar o singura sansa si nu e cinstit sa ne batem joc de ea...si chiar si de sufletul nostru. Chiar nu stiu daca oamenii sunt constienti de cat de scurta este viata...dar sigur eu am inteles acum ca viata este minunata...pentru ca iti este data sa o traiesti cu bune cu rele...dar trebuie sa treci prin ea cu capul sus...sa te ridici atunci cand ea te doboara si sa continui cu incapatinare sa mergi inainte.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

luni, 1 august 2011

Am invatat...

  
Am invatat ca daca am un vis merita sa lupt pentru el si exista o mare diferenta intre a visa...si face ca visul sa devina realitate.  Am invatat sa ma bucur de lucrurile simple,de zambetul oamenilor,de o melodie ascultata,de imbratisarea cuiva...mi-am promis sa fiu eu insumi...sa nu ma mai  dau batuta...si sa nu las pe nimeni sa ma opreasca sa-mi realizez visele.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.