Astazi nu mai avem timp sa ne gandim la lucruri frumoase,nu avem timp sa ne bucuram de viata,sa ne bucuram de chipul persoanei iubite si de sanatatea noastra...abia atunci cand vom invata sa pretuim ce avem...viata va fi mai frumoasa. Am trecut prin prea multe greutati care m-au facut sa constientizez ca trebuie sa ma bucur de tot ce primesc...sa iau oamenii asa cum sunt,sa nu ma mai obosesc sa-i schimb si sa incerc sa vad doar partea frumoasa a lucrurilor...pentru ca asa m-am format eu. Ceea ce ni se intampla in viata atragem in general,pentru ca ne directionam gandurile si totul se intoarce ca un bumerang peste noi...insa,viata in sine este frumoasa si cred eu ca trebuie exploatata la maxim...cu bune si cu rele. Bine sigur...recunosc si faptul ca sunt o optimista incurabila...si atunci cand te astepti cel mai putin...si pana la urma totul se rezolva si daca nu se rezolva trece...si pana la urma toate zidurile astea de care ne lovim nu fac altceva decat sa ne intareasca...pentru ca asa este in viata.
gabriella.
Ce bine imi prind postarile tale! Ma incurajeaza! >:D<
RăspundețiȘtergere