Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 23 aprilie 2014

Dincolo de ele omul...

Durere, fericire, speranta, vis si dincolo de ele omul...omul nepieritor ca pomul ce va infrunzi din nou in primavara, dar atat de fragil precum o stea cazatoare, ce-si duce dorul in Univers.De cele mai multe ori pentru mine omul este ca un copac falnic si minunat...sufletul lui este atat de mare ,incat uneste Cerul cu Pamantul....radacinile lui imbratiseaza Pamantul etern iar ramurile , canta si danseaza cu Cerul. El m-a facut sa inteleg si sa pot defini viata mai bine, pentru ca el nu isi uita niciodata radacinile... respirand cand eu respir.
 
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu