Am învățat ...

"Am învățat că părinții sunt cea mai mare comoară pe care ne-o dă Dumnezeu. Că indiferent cât greșim, cu ce greșim, în inima și în ochii părinților noștri vom fi mereu cei dintâi și singurii care contează. Am învățat că Dumnezeu îți scoate în cale oameni care să te ghideze în momentele cheie din viața ta. De multe ori, târziu îți dai seama care a fost scopul acelui om în viața ta și de ce în momentul respectiv. Am învățat că iubirea te face să te simți deopotrivă, cel mai puternic și cel mai vulnerabil om de pe pământ.
Am învățat că pentru a fi în armonie cu alții, trebuie să ai o relație frumoasă cu tine însuți. Să știi să te ierți, să te accepți, să înveți, să uiți"-sursa-Iustina Dinulescu-

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Zâmbește vieții...

"De multe ori văd chipuri triste, cu riduri ce amintesc de dezamăgirea oferită de viață...ochi ce și-au pierdut sclipirea de odinioară, ce nu mai exprimă dorința de a trăi. Și atunci mă întreb cum reușesc micii roboței să își continue drumul, fără a crâcni, fără a se gândi că au și varianta de a căuta fericirea în altă parte. Nu am un răspuns încă...Am ales sa fiu profesionistă în rolul ce îl am în piesa de teatru a vieții ce o joc pentru totdeauna, să las la vedere doar energia ce trebuie expusă, să păstrez doar pentru mine ce nu contează...să strălucesc de fericire, să visez cotloane întunecate, să uimesc lumi întregi cu dăruirea mea, să visez căderi în abis, să iubesc lumea fără limite, să visez cum urăsc ce m-a rănit, să îmi joc rolul de excepție...unicul meu rol.Aș putea umple mii de pagini cu gânduri...dar e mai de folos să umplu paginile vieții mele, să continui intriga scrisă deja...să învăț și să pun în scenă o piesă de valoare...să creez...să simt...să iubesc...să exprim viața și să eman fericire și pentru cei ce sunt prea egoiști ca să înțeleagă minutele ce le pierd inutil cu alte sentimente ce dor, să conștientizeze că își pierd singura șansă la un rol perfect....mă simt ca un glob de energie, iar zâmbetul meu se alimentează din această sursă..."

 

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.

gabriella.

Oriunde voi fi...

"Oriunde voi fi...nu voi uita ca soarele este mereu acolo...chiar daca sunt nori...soarele este acolo sus si imi zambeste cu prietenie. Azi poate sa se nasca un rasarit...totul este sa visam pentru ca tot astazi poate sa se nasca mii de rasarituri. Imi imaginez ca ma ridic pe virful picioarelor si desenez cu degetul sufletului meu...stelele...cerul...visele mele...pentru ca zambetul contureaza magia vietii mele....zambind imi da o raza de soare pe care o daruiesc tuturor celor dragi.nu voi uita ca soarele este mereu acolo...chiar daca sunt nori...soarele este acolo sus si imi zambeste cu prietenie. Azi poate sa se nasca un rasarit...totul este sa visam pentru ca tot astazi poate sa se nasca mii de rasarituri. Imi imaginez ca ma ridic pe virful picioarelor si desenez cu degetul sufletului meu...stelele...cerul...visele mele...pentru ca zambetul contureaza magia vietii mele....zambind imi da o raza de soare pe care o daruiesc tuturor celor dragi."

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Oare....exista...?

"Exista un om care iti intelege tacerea si cuvintele uneori dure...uneori iti citeste si gandurile. Un om ce-ti este complice desi nu ai intotdeauna dreptate. Exista un om care te va aprecia, respecta, intelege, iubi mai mult decat ti-ai imaginat. Un om care plange si rade odata cu tine. Un om care si-ar da viata pentru tine. Un om ce se teme sa nu te piarda. Exista...uneori atat de aproape de tine! Priveste in jur...si-l vei simti! ...Oare....exista...?"

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Am încercat ...

"Am încercat să strâng câteva în căușul palmelor. Câte să fi fost? Nici măcar cât să apuc să mă oglindesc în ele, la lumina amintirii care ar fi durat cel mai mult. S-au schimbat în praf înainte să le pot duce la unul dintre aproape-vise, să îl întreb: ”Tu ești?” Viață, te ascunzi de mine... Ce îți sunt eu, decât o altă forță menită să înainteze orbește în acest regat subteran al sfârșiturilor, al începuturilor... Am apucat una dintre forme și am ridicat-o înspre picături. Un ecou slab. De ajuns, mi-am zis. Mai mult de atât nu știu să se poată apropia înăuntru părțile frumuseții."
-sursa- https://inimaluiandrei.wordpress.com/-

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Exista zile iluminate de lucruri mici...

” Exista zile iluminate de lucruri mici, de nimicuri care te fac incredibil de fericit; o dupa-amiaza cand casti gura prin talciocuri, o jucarie din copilarie, ivita pe o taraba de vechituri, o mana care ti-o cuprinde pe a ta, un telefon pe care nu-l asteptai, o vorba buna, copilul tau care te ia in brate fara sa-ti ceara altceva decat o clipa de dragoste. Exista momente iluminate de mici momente de gratie, un miros care-ti umple inima de bucurie, o raza de soare care-ti intra pe fereastra, zgomotul ploii atunci cand inca esti in pat, trotuarele pe care soseste primavara si primii ei muguri. Exista zile facute din mici nimicuri, zile de care iti amintesti multa vreme, fara sa stii cu adevarat de ce. Exista zile facute din mici nimicuri, dar care iti lasa o inima plina de melancolie si o senzatie de singuratate de care iti amintesti mult timp. Exista zile facute din mici conversatii care te indeamna sa iei, pana la urma anumite hotarari. Viata are mai multa imaginatie decat a noastra, a tuturor oamenilor, la un loc; uneori poarta in sanul ei mici miracole. Totul e posibil trebuie doar sa credem in asta cu toate puterile noastre.”

 

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.

gabriella.

Nimeni...

"Nimeni  nu simte durerea altuia, nimeni nu înţelege bucuria altuia. Oamenii îşi imaginează ca pot fi alături de cei dragi în momentele de tristeţe şi bucurie. În realitate, fiecare îşi poartă singur şi durerea şi bucuria."

 

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.

gabriella.

In general...

In general eu sunt o optimista convinsa,dar sunt clipe in viata cand crezi ca totul se darama in jurul tau. Sigur ca nu am uitat ca viata este frumoasa dar zilele acestea am fost atat de concentrata pe problema care o am,incat gandurile mele pozitive parca au zburat. Nici nu vreau sa ma dezmit ce am scris pe blogul meu despre Viata...sustin si cred in continuare ca trebuie sa credem ca viata este frumoasa,pentru ca frumusetea consta tocmai in urcusurile si coborasurile ei,intre acel constrast intre bine si rau...intre urat si frumos. Da...viata e frumoasa si din pacate realizam sa o pretuim mai mult abia atunci cand simtim ca o pierdem si mai ales atunci cand ne atentioneaza ca nu-i acordam respectul cuvenit. Si in cele mai multe cazuri asa facem cu totii! Pretuim viata numai in momentele cand simtim loviturile destinului,de aceea trebuie sa intelegem o data pentru totdeauna ca viata este...bucurie si tristete.

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.

gabriella.

Fiecare...

Fiecare frumusete are un ochi sa o vada...fiecare adevar are o ureche care sa il auda...fiecare dragoste are o inima care sa o primeasca....

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Viaţa nu ne dă tot ce dorim...

,,Puternici au fost întotdeauna cei care nu refuză lupta dar acceptă ceea ce ştiu că nu pot schimba şi se regăsesc dincolo de durere tot ei, cu aceeaşi căldură sufletească, cu aceeaşi tandreţe a sentimentelor, aşteptând cu înţelepciune să se vindece rana înainte de a judeca, nelăsând să le moară dramul de inocenţă şi lumină din suflet. Un fel de-a ne reinventa pe structura noastră esenţială. Oamenii care-au cunoscut durerea, aia tăioasă ca un cuţit sfredelind o rană deschisă, dar nu s-au lăsat strâmbaţi de ea, nu pot fi niciodată cruzi conştient cu cei pe care-i iubesc. Pentru c-au cunoscut infernul iar când eşti mai puternic decât durerea, ea se topeşte în sufletul tău în generozitate, compasiune, delicateţe sufletească. Pentru că, ştiind cum e când doare, nu-ţi asumi să-ţi încarci sufletul provocând şi altora suferinţă.
Viaţa nu ne dă tot ce dorim - luăm ce putem, ce suntem pregătiţi să primim sau să dăm. E ca un cântec - fiecare îl cântă cum poate. Uneori lucrurile se întâmplă pur şi simplu. Mai presus de dorinţa noastră, mai presus de lupta noastră, mai presus de noi. Nu putem decât să încercăm să nu ne pierdem sufletul, să nu uităm să trăim drept, curat şi cinstit. Cu noi înşine şi cu ceilalţi. Cinstiţi până la durere ... "
-sursa-Tarchila Nina-

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Îmi place mult ...

"Îmi place mult când văd pe stradă femei bine îmbrăcate. Dar genul de femei la care nu îți sare în ochi cât s-au străduit cu potrivitul hainelor, cu ondulatul părului, cu machiajul ochilor, cu unghiile sau cu accesoriile. Sau oricum, nu toate deodată. Femei frumoase, îngrijite, dar relaxate.
Îmi plac femeile care știu să iasă în oraș cu prietena cea mai bună și să ceară un pahar de vin roșu. Sau alb.
Îmi plac femeile în ochii cărora se văd cărți citite. Cărți multe.
Îmi plac femeile care vorbesc încet, care nu simt nevoia să se facă auzite în tot locul.
Îmi plac femeile care știu să tacă la coafor, la manichiură și la pedichiură.
Îmi plac femeile care își cumpără singure flori și nu ezita să se oprească atunci când văd un buchet frumos la colț de stradă.
Îmi plac femeile care au privirea caldă atunci când ies din librăria de unde și-au luat două cărți.
Îmi plac femeile care merg singure în parc, să se plimbe. Pe ele însele, pe nimeni altcineva.
Îmi plac femeile care își cumpără lumânări parfumate pe care le aprind seara, când se gândesc la ale lor.
Îmi plac femeile parfumate, dar care nu lasă valuri după ele."
-sursa- Adela Sirghie-

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Prietenia...

" Prietenia în care nu suntem singuri, prietenia de care avem nevoie, este prietenia în care nu căutăm vreun folos, sau vreo plăcere... ci pur şi simplu descoperim că prezența lui, prezența ei, îmi dă bucurie. Îmi dă plinătate...
Bucuria de a fi este prima simțire pe care a dat-o Dumnezeu omului. Bucuria de a fi.
Nu de a avea, ci de a fi !
Sunt persoane, sunt oameni, care ne descoperă această uimitoare bucurie, bucuria de a descoperi că suntem !
Bucuria de a fi noi, de a descoperi că existăm şi a ne bucura de aceasta, dimpreună cu bucuria de a fi împreună.
Sfinții părinți spun că această prietenie se poate naşte doar între sfinți.
Eu spun ca ea este între oamenii buni şi frumoşi la suflet.
Bucuria aceea de a tăcea împreună, de a te plimba împreună.
Este acea plinătate pe care o simțim când suntem împreună."
-sursa-Maica Siluana Vlad-

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Ȋn grădina sufletului meu. . .

Acolo ȋmi fac timp să mă plimb mereu… Admir o frunză, o floare sau un fluture, un curcubeu rezultat dintr-o lacrimă şi o rază de lumină, aleile cimentuite dinspre şi ȋnspre mine. Şi ştiu că este unică, inconfundabilă şi ȋn continuă transformare.

Acolo…

… am plantat eu şi au plantat şi alţii. Udate cu ploaie de lacrimi şi umbrite de regrete, ȋncălzite de ȋnţelegere, luminate cu iubire, seminţele acelea au rodit. Unele au scos la iveală flori mai frumoase, mândre şi ȋnalte, altele plăpânde fire de iarbă. Mă plimb printre ele pe aleile cimentuite ale unor drumuri către mine şi de la mine către cei pe care i-am iubit… Uneori, aplecându-mă spre un ghiocel de amintire ce se iţeşte de sub o pătură de omăt a uitării, alteori admirând o floare de nu-mă-uita a unei iubiri pierdute şi trecute. Rareori răscolesc pământul reavăn al unui suflet ȋncercat, poate fiindcă mi-este teamă să redescopăr senzaţii şi sentimente de mult apuse, adânc ȋngropate. Sau poate fiindcă ȋmi place aşa cum este acum: proaspăt, umed, tocmai bun pentru a sădi alte seminţe.

… vin oameni să vândă, să fure sau să dăruiască.Le-am dat voie unora să pătrundă, crezând că vor sosi doar să privească, să ia aminte, să compare sau să ȋnfrumuseţeze. Nu am crezut că pot sădi seminţe de buruieni dăunătoare ca teama, dezamăgirea, suferinţa ori că pot smulge cu rădăcină cu tot florile mele de curaj, ȋncredere şi iubire. Au venit mulţi, ce-i drept, dar puţini au fost cei cu flori alese, veniţi doar pentru a-şi expune propriile lucrări şi pentru a-mi ȋmpărtăşi frumuseţea unor experienţe. Ei sunt cei care mi-au dăruit seminţele unor flori nemaiȋntâlnite, răsaduri de ȋncredere şi ploi de bucurie. Şi au plecat cu mâna goală… căci eu nu am ȋnţeles pe-atunci ce ȋmi dăruiau.

… nu sunt unicul grădinar. Fac schimb de experienţă. Azi plantez un răsad de curaj şi o sămânţă de prietenie, apoi aştept să crească la fel cu cele ale grădinarului ce mi le-a vândut sau dăruit. Din când ȋn când, ȋmi expun florile sufletului la o expoziţie. Nu am niciodată grijă să văd cui le arăt. Ȋncerc uneori să le protejez de cei care vin chiar şi cu buruieni. Nici o floare nu este urâtă şi nici rea, chiar şi buruienile pot fi utile. Nu aş putea să ştiu cât de frumoasă este grădina sufletului meu dacă nu aş avea cu ce să o compar. Buruienile altora, seminţele răspândite inutil pe-aici… nu mă mai ȋnfricoşează. Dacă grădina sufletului meu place este pentru că… la ea au contribuit şi alţi grădinari.

… pierderile lasă ȋn urmă câştiguri. Da, unii fură răsad de iubire şi curaj, lasă ȋn urmă deşertăciune şi teamă, alţii cred că au tot dreptul să calce peste firele verzi şi subţiri de iarbă sau să smulgă cu tot cu rădăcini flori de nu-mă-uita, de ȋncredere, de optimism, de bunătate, să fugă cu ele ȋndesându-le ȋntr-un buzunar ascuns la piept. Din neştiinţă, neputinţă sau invidie, din răutate ori nevoia de a fi la fel. Aceia nu se zbat să ȋşi creeze propria grădină a sufletului, ci ȋncearcă să fure, să rupă, să imite, să strice ceea ce au plantat alţii. Ȋi compătimesc pe cei care nu ştiu să iubească decât prin imitaţii. Căci copiile nu vor fi niciodată la fel de frumoase ca originalul. Iar eu… ȋn grădina sufletului meu ȋmi fac timp să mă plimb mereu… Admir o frunză, o floare sau un fluture, un curcubeu rezultat dintr-o lacrimă şi o rază de lumină, aleile cimentuite dinspre şi ȋnspre mine. Şi ştiu că este unică, inconfundabilă şi ȋn continuă transformare."

Astăzi, vă doresc să vă faceţi timp să pătrundeţi şi ȋn grădina sufletelor voastre. Să lăsaţi oamenii dragi să admire, să ude, să planteze şi să ȋncălzească cu iubire şi ȋnţelegere. Căci nimic nu poate ȋnnobila mai mult o grădină a sufletului decât dragostea!

-sursa- https://www.facebook.com/notes/dincolo-de-aparente/%C8%8Bn-gr%C4%83dina-sufletului-meu-/1936576853220692/-

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.

gabriella.

Ganduri...

  Nu ezita să speri, să visezi, să greşeşti şi să repari ce ai greşit. Nu ezita să fii tu crezând că nu asta se aşteaptă ceilalţi să fii. Poate, pentru întreaga lume eşti şi vei rămâne pentru totdeauna un om, doar un om, dar să ştii că undeva există cineva pentru care eşti şi vei fi totul, chiar dacă acum, nu ştii asta.

   Cele mai frumoase surprize vor veni mereu în vieţile noastre atunci când ne vom aştepta mai puţin, poate, atunci când vom crede că merităm mai puţin sau atunci când am obosit prea mult să le mai aşteptăm. Dar, oricât de mult se vor lăsa aşteptate, ele vor apărea şi ne vor face zilele mai frumoase. Nu contează că aştepţi un om, un moment sau că te aştepţi pe tine însăţi, până la urmă ţi se va demonstra că orice aşteptare e provizorie şi că se întâmplă să aştepţi ani pentru ceva sau cineva care nu va fi niciodată aşa cum ai crezut sau se poate întâmpla să nu aştepţi deloc pentru ceva sau cineva ce îţi schimbă întreaga viaţă, întregul fel de a fi.

   Într-o oarecare zi din viaţa asta vei întâlni un oarecare om care îţi va demonstra că nimic nu e la întâmplare şi că tot ce ai trăit a avut un scop, că tot ce ai învăţat te-a făcut să fii omul de astăzi. Într-o oarecare zi ţi se va demonstra că nu eşti doar un oarecare om, că tu contezi şi că poţi schimba pe cineva în mai bine pur şi simplu prin a fi tu însăţi. Dar înainte de acea zi, trebuie să îţi dai seama că cele mai mari puteri le ai asupra ta. Înainte de asta trebuie să înveţi cum să apreciezi acel om care te va face fericită şi pe care trebuie să îl faci, la rândul tău, fericit. 

-sursa-https://gabriela-artadeatrai.blogspot.ro/-

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.

gabriella.

E mare lucru ...

E mare lucru să-ți poți păstra sufletul intact și curat într-o lume in care se calcă pe suflete mai des decât pe asfalt...

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Găsește omul care te sprijină...

Găsește omul care te sprijină și te încurajează, care te face să te simți bine în pielea ta. Găsește omul alături de care să poți visa și să îți poți realiza toate visurile, omul pentru care ai să fii mereu unică în felul tău copilăresc și în același timp matur de a fi… Și… Găsește omul care să te poată face fericită atunci când tu însăți nu mai poți pentru că de un astfel de om ai nevoie și numai un astfel de om îți va rămâne alături atunci când viața va fi grea. 
                                  Nu are rost să cauți feți-frumoși sau acel bărbat pe care ți l-ai dorit toată viața. Ai să vezi că ți se va demonstra că bărbatul care îți e destinat, acela pe care îl vei iubi și care te va iubi, nu va fi așa cum ai visat tu, dar, în multe privințe, va fi mai mult de atât, va fi mai bine de atât. Ai să vezi că ce trebuie să se întâmple se întâmplă, iar oameni care sunt sortiți să se întâlnească, se întâlnesc, pur și simplu, deși aparent nimic nu putea prevesti asta. Și totul pentru că viața ne pregătește întotdeauna lecții și oamenii de care avem nevoie, aproape niciodată nu ne oferă ce ne dorim în acea formă pe care o visăm.
                                  Dar într-un mod straniu și frumos, toate se întâmplă așa cum trebuie și ne dăm seama abia la final că toată suferința a avut rostul ei, că toți oamenii pentru care am plâns nu ne puteau aduce fericire așa cum speram, ne dăm seama că am devenit mai puternici și mai înțelepți… Și poate că am învățat cum trebuie apreciat omul drag pentru a nu-l pierde definitiv, tocmai pentru că am fost pierduți de cei iubiți, tocmai pentru că am fi vrut ca alții să știe deja această lecție atunci când ne-au cunoscut, înainte să ne piardă. 
-sursa-http://damadetrefla.com/-

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Am crezut mereu...

"Cumva, am crezut mereu că urmele tale prin lumea asta se măsoară în numărul de oameni care te aşteaptă să te întorci undeva. La gară, la aeroport, în gând. De asta şi întrebarea "Când vii?", rostită probabil uneori din complezenţă, am considerat-o cea mai frumoasă declaraţie de prietenie din lume. E interesant cum luptăm atât cu noi înşine să ajungem unde ne dorim, ceea ce visăm, să facem ce ne place, iar în ultimă instanţă, în momentele de cumpănă, de mari plecări sau de mari sosiri, totul se rezumă la cei pe care, prin ceea ce suntem, i-am determinat să le pese. Cumva."
-sursa- Anisoara Cristina Racianu-

 

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.

gabriella.

Ce ușor...

Ce ușor ne lepădăm de oameni. Îi vedem cu ochii goliți de orice simțămînt și punem etichete. Dacă e frumoasă, atunci cu siguranță e proastă, dacă e actor, atunci joacă teatru, dacă e cu sufletul dezgolit, atunci e patetic, dacă îți face un dar, atunci cu siguranță urmărește ceva, dacă e în vârstă cu anii, trebuie să fie tăbăcit de viață și să nu mai resimtă durerea. Suntem învățăți de mici să fim buni, generoși și să iubim, dar atunci când creștem mari ni se spune fii bun, dar fii atent că unii ar putea să profite de bunătatea ta, fii generos, dar ai grijă, că unii te-ar putea lua de prost, iubește, dar nu cu tot și din tot sufletul tău, pentru că nimeni nu merită tot ce poți tu să dai. Mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă Iisus nu ne-ar fi iubit atât de mult încât să se golească de tot, dacă nu ne-ar fi iubit până la răstignire și s-ar fi gândit cum să scape de suferință. Oare nu iubirea asta trebuie să o învățăm? Să o dăruim și să o primim cu aceeași bucurie? Cum poate iubirea să sufoce? Cum poate fi ea prea multă, când niciodată nu iubim îndeajuns? Îi dai unui om flămând și însetat tot ce ai și te bucuri că primește și atunci când e îndestulat îți spune, stai, bre, că mă sufoc. Și nu vorbesc de privarea de libertate a celui iubit. Nu cred în relațiile celor care își petrec 24 de ore din 24 unul lângă celălalt, nedându-și răgaz de resirație, indiferent de relație, mamă-copil, frate-soră, prieten-prieten, soț-soție. Iubirea e în Duh, poți iubi indiferent de distanță, indiferent de timpul petrecut împreună sau separat. Dar iubirea, ca și credința, trebuie mărturisită. De fiecare dată, cu orice ocazie, niciodată nu e prea mult. Că ispite sunt la tot pasul, nu știi cum un gând se strecoară în suflet și te schimbă pe nebăgate de seamă. Când suntem mici ne hrănim cu dovezile de iubire ale părinților, tânjim după cuvintele de dragoste ale mamei, de ce trebuie să ne schimbăm când ne facem oameni mari? De parcă sufletul ar îmbătrâni vreodată. De aproape douăzeci și șapte de ani am învățat de la Andrei să spun ce simt fără să mă tem, să-mi mărturisesc iubirea în fiecare clipă a vieții.Pentru că acum știu că e singura hrană pentru suflet care satură cu adevărat și care hrănește. Și care te poartă de pe o zi pe alta. Și nu m-am simțit sufocată niciodată, și nici nu l-am sufocat pe Andrei cu mărturisirea iubirii ce-i port. Și niciodată nu am simțit că e prea mult sau îndeajuns. O vorbă frumoasă spusă din tot sufletul dis-de dimineață aduce soarele în suflet, indiferent de ce ploi și vreme rea îți așterne ziua. Un ce mai faci îți dă putere să înfrunți toate încercările prin care vei trece, pentru că știi că cineva e în Duh cu tine, un noapte bună poate să alunge toate gândurile rele care s-ar putea furișa în timp ce dormi. Cuvintele de dragoste sunt binecuvântări.
-sursa-
Manuela Hărăbor-

 

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.

gabriella.

Îngerii ...

"Îngerii nu poartă poveri pe spate, ci aripi...În spatele fiecărui om stă cel puţin un înger şi fiecare povară pe care ţi-o pune viaţa în spate nu este altceva decât o pereche de aripi noi, ce nu s-au deschis încă. Te ridici de sub greutăţi abia atunci când reuşeşti să-ţi transformi poverile în aripi. Cele mai puternice aripi pe care le primeşti in viaţă sunt.. Iubirea, Credinţa şi Curajul!"

 

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.

gabriella.

Vă iert…

"Vă iert pe toți cei care m-ați irosit și care m-ați folosit, ascunși după măști ale bunelor intenții și ale dragostei.
Vă iert pe toți cei care mi-ați luat pacea sufletească și care mi-ați oferit nopți albe, pline de frământări și de lacrimi.
Vă iert pe toți cei care mi-ați luat câte ceva, fie că au fost lucruri, timp, visuri sau oameni pe care i-am iubit și de care depindeam sufletește.
Vă iert pe toți cei care m-ați mințit, care mi-ați înșelat așteptările, care m-ați trădat și care m-ați lovit pe la spate, nemeritat.
Vă iert pe cei care ați făcut din durerile și din necazurile mele, bucuria voastră și prilej de a bârfi.
Vă iert pe toți cei care, prin disprețul pe care mi l-ați arătat, ați reușit să mă faceți să cred că nu sunt destul de bună și de frumoasă, că nu sunt demnă de voi, că n-am nicio valoare și că nu merit să fiu prețuită.
Vă iert pe toți cei care m-ați abandonat fără nicio explicație atunci când nu ați mai avut nevoie de mine, obligându-mă să trăiesc supliciul singurătății.
Vă iert pe toți cei care m-ați amăgit cu promisiuni frumoase și cu calități morale însușite doar pentru a-mi câștiga iubirea.
Vă iert pe toți cei care mi-ați întors spatele și care v-ați făcut nevăzuți în cele mai grele momente ale vieții mele.
Vă iert pe toți cei care ați stat în fața mea numai cu mâna întinsă, dar care nu mi-ați oferit niciodată nimic.
Vă iert pe toți cei care m-ați lovit peste obrazul pe care în trecut l-ați pupat și l-ați mângâiat.
Vă iert pe toți cei care mi-ați împovărat sufletul cu griji inutile, cu regrete, cu complexe și cu dureri nemeritate.
Vă iert pe toți cei care ați încercat să mă schimbați, să îmi luați libertatea de a fi eu, să mă asimilați turmei și să mă minimalizați.
Vă iert pe toți cei incapabili să mă cunoașteți, care m-ați denigrat și care m-ați judecat după prejudecăți proprii, după părerile altora despre mine și niciodată după calitățile mele obiective.
Vă iert pe cei care ați fost indiferenți la durerile mele, care mi-ați oferit priviri urâcioase când meritam și aveam nevoie de un zâmbet, care m-ați rănit cu cuvinte grele atunci când aveam nevoie de o vorbă bună și care mi-ați întors spatele atunci când aveam nevoie de o îmbrățișare și de o apropiere…
Vă iert pentru că vreau să îmi eliberez sufletul și mintea de voi.
Vă iert și vă uit…
Să fiți fericiți!"
-sursa-Articol relatat de portalul irinab.com-

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

E usor...

,,E usor sa ocupi un loc in agenda telefonica. Este insa dificil sa ocupi un loc in inima cuiva…
E usor sa ranesti o persoana iubita. Este insa greu sa vindeci rana facuta….
E usor sa visezi in fiecare noapte. Este insa dificil sa lupti pentru un vis…
E usor sa expui in vazul tuturor o victorie. Este insa dificil sa iti asumi infrangerea cu demnitate….
E usor sa te rogi in fiecare seara. Este insa dificil sa-l gasesti pe Dumnezeu in lucrurile marunte…
E usor sa spui ca iubesti. Poate fi insa mai greu sa demonstrezi acest sentiment in fiecare zi….
E USOR SA-I CRITICAM pe cei din jur. Este insa greu SA DEVENIM NOI INSINE MAI BUNI…
E usor sa facem greseli. E insa dificil sa invatam ceva din ele…."
-sursa- H. Agudelo-

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Dragostea de mama...

Dragostea de mama e dragostea care mângâie unde te doare,cea care te înțelege când alții nu pot sau nu vor să te înțeleagă, cea care are grijă ca tu,copilul ei,să fii bine...indiferent că ai 20,30 sau 40 de ani.

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Azi şi mâine, răsărit şi apus? Umbre...

E atât de târziu încât şi gândul mi s-a oprit în loc. E obosit, la fel ca şi mine. Obosit să explice, să inventarieze, să se mai urnească.
Mai am timp, şi mâine e o zi
Da, am. Şi mâine e o zi, şi poimâine. Şi altele. Dar nu-l vreau. Nu vreau nici mâinele, nici anul viitor. Vreau să opresc timpul. Să rămân în azi, în târziul de azi şi-n liniştea ce-l înconjoară. În oboseala de azi. Cu gândul amorțit de nesomn. În tăcere. Ticăitul ceasului nu mă sperie. Nici răsăritul, nici apusul.
Mă pot încă bucura de soare. 
Da, pot. Ca un copil. Dar mă întorc repede în întunericul meu, la linişte. La amorțeală. Soarele nu răsare pentru mine, se întâmplă doar ca eu să fiu în preajmă când el se ridică. Poate pentru o secundă am crezut că-i pot atinge razele dar mi-a amorțit repede gândul. Nu, rămân la umbrele mele, le ştiu, iar ele mă cunosc. La ce bun să mă scald în razele lui doar pe jumătate? Nu m-aş dezgoli nicicând. N-aş putea. Pentru că nici el n-ar face față acelui întuneric. Ar apune brusc, gonit de imperfecțiuni.
Ziua de mâine vine oricum
Da, vine. Voi deschide ochii sau poate vor fi rămas deschişi oeste noapte, şi-mi voi lăsa paşii să mă ducă spre rutină. Soarele va răsări, pentru că şi el are rutina lui. Ne vom întâlni poate, în mersul nostru, el spre răsărit, eu spre întuneric. Ceasul va ticăi, el va împărți raze, eu voi inventaria zile.
Mai am timp, şi mâine e o zi. Mă pot încă bucura de soare. Ziua de mâine va veni oricum. Ce tâmpenii! Sigur că şi mâine e o zi, că ea va veni oricum. N-am decât să dorm sau să adorm, să stau în întuneric sau în soare.  Oboseala e fix acceeaşi. Şi ceasul ticăie în acelaşi ritm.
Nu prea contează ce vrei şi ce nu vrei, ce te bucură şi ce te întristează. Timpul le hotărăşte pe toate, inclusiv când răsare soarele şi când vine ziua de mâine.
Sunt şi eşti nimic. Un nimic care, cu îndârjire ori lehamite, vrea sau aşteaptă să apuce şi ziua de mâine, şi cea de poimâine. Să vadă răsăritul şi apusul soarelui. Iar dacă-l vede, devine încrezător. Dacā soarele apune şi în următoarea zi se ridică din nou, atunci totul e posibil.
Evident, poveşti pentru naivi. Eu rămân la umbrele mele.Umbrele nu apun. Ele sunt. Mai ales când soarele e între răsărit şi apus. Sunt şi în întuneric. Chiar dacă-i prea întuneric pentru a le zări. Îți respiră în ceafă. 
-sursa-http://comentatoramator.ro/2017/02/18/azi-si-maine-rasarit-si-apus-umbre/-

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.