Cred ca cerul tau e minunat...

Mi-e greu sa nu mi te inchipui... cum esti tu in Cer? Acolo unde esti, nimic din lucrurile care ar fi putut sa te doboare nu mai au putere, nimic din ce nu era perfect nu poate patrunde. Esti liber printre ingeri! Stiu sigur ca in timp ce eu traiesc cele mai grele momente in absenta ta, tu experimentezi cea mai frumoasa realitate care exista. Gandul la tine e un argument in plus sa lupt sa ajung candva acolo.Cred ca cerul tau e minunat...

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

9 luni fara sufletul meu...

Ma gandesc  tot timpul la el.Nu-l voi uita nici o secunda. Este mereu cu mine, orice as face. Si mereu vorbesc cu el. Nu stiu daca ma aude, dar ii spun din cand in cand: "Mi-e dor de tine".El este puterea mea,dorinta mea de a ma trezi si a merge mai departe...Nu am trecut peste. Nu cred ca voi trece vreodata peste. M-am obisnuit sa traiesc cu golul din mine, cu suferinta. Voi trai cu ele pana in ziua cand Dumnezeu va decide sa ma ia de aici. Casa a devenit un loc strain, intesat de amintiri care imi strapung sufletul, dar si ascunzatoarea perfecta, in care   suferinta poate fi traita departe de ochii lumii. E greu sa supravietuiesti intr-un loc in care ai fost atat de fericita, in care fiecare colt are o poveste fericita, imposibil de retrait...Da...imposibil de retrait!
El pentru mine nu a murit,este aici dar si la ingeri! Au ramas atatea amprente energetice care inca le simt, incat nu va muri niciodata. Cineva m-a intrebat daca imi este dor de el , dar nu i -am raspuns... Am facut cativa pasi,  am inchis ochii si am soptit :Foarte mult ! Mi-e dor de el, in fiecare zi ...

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Trebuie...

Poate doar am o zi mai proastă... Mă simt singură. Asta pentru că am senzaţia că până şi eu sunt împotriva mea uneori. Lupt cu mine, împotriva mea,Ştiu ce vreau, dar încă nu am găsit calea de a ajunge acolo îmi doresc. Trebuie să descopăr drumul, nu văd altă alternativă. Dar cum aş putea înainta dacă mă simt sleită de puteri, dacă fiecare celulă din mine pare amorţită? Trebuie să găsesc o cale, trebuie! Oricât de greu ar fi, nu e imposibil!Am ajuns la concluzia că mă lupt cu mine însămi. Nu e un război, doar o luptă... Amintirile sunt o parte din mine, o parte din persoana care am fost, o parte din cea care am devenit, sunt și voi fi.
Nu mă pot detașa definitiv de ele, căci ar însemna, de fapt, să pierd o parte din mine. 

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Stiu ca ma vegheaza de sus...

Mi-e dor de viata mea de dinainte.Mi-e dor de fericire.Mi-e dor sa ma trezesc cu zambetul pe buze.Imi e atat de dor de ceea ce era inainte,imi e dor sa zambesc,sa simt ca pot zbura,sa simt ca traiesc.Am mare nevoie de ea,dar nu o gasesc.A disparut o data cu ingerul meu pazitor.Degeaba imi doresc asta cu ardoare,degeaba implor divinitatea,pentru ca  ingerul meu a plecat la alti ingeri.Stiu ca ma vegheaza de  sus,dar nu e de ajuns...Am nevoie de el aici,pe pamant...

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Nici nu mai stiu...

Nici nu mai stiu ce sunt acum cu adevarat...stiu doar ca nu mai sunt persoana ce eram inainte,stiu ca zambetul ce era vesnic prezent pe chipul meu ,acum e vesnic absent,stiu ca ma doare sufletul foarte tare,stiu ca nimic nu va mai fi ca inainte...stiu..stiu ca trebuie sa lupt...nu pot renunta asa usor...trebuie sa fiu mai puternica decat orice lucru ce inceraca sa ma doboare cu orice pret....si mai presus de orice ,stiu ca trebuie sa lupt cu mine si cu gandurile mele negre,trebuie sa lupt cu viata si sa imi accept soarta.

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Nu vreau sa inteleg...

Nu vreau sa inteleg de ce pleaca oamenii buni si cei rai raman pe pamant!Azi ma doare sufletul mai mult ca niciodata , si asta pentru ca nu esti , nu esti aici cu mine , si mi-e dor ... mi-e atat de dor de tine si nu am cum sa inteleg de ce ai plecat. Nu vreau sa inteleg , nu vreau sa admit ca asa e mersul vietii , nu vreau sa cred ca viata asta e atata chin ,atata ura , nu vreau...Astazi ar fi trebuit sa fie ziua ta.
Un gand curat si lumina vesnica pentru ingerul meu din cer...

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

De ce?...

De ce?De ce nu mai poate fi nimic ca altă dată?Ai plecat atât de repede fără să mai poţi privi înapoi,ai plecat deşi ai vrut să rămâi aici.Ştiu asta.Probabil acum mă priveşti,vezi cum râuri de lacrimi îmi inundă faţa,dar totuşi nu vii să-mi ştergi lacrimile şi să mă îmbrăţişezi călduros şi asta mă face să sufăr şi mai tare..

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

E greu...

E greu sa-mi continui viata de zi cu zi, sa ma prefac ca totul e in regula mascandu-mi disperarea . Cand vin la tine nu pot accepta ideea ca tu nu esti langa mine .Anul acesta, in aceasta sfanta sarbatoare suntem nevoiti sa nu ne cinstim mortii aprinzand o lumanare...crunte vremuri!.Esti si vei fi mereu cel mai frumos dar primit in viata mea ...Chiar daca nu pot sa vin la tine , eu stiu ca tu,esti ingerul meu care traiesti si existi prin mine. Ce pot sa mai spun...durerea e sfasietoare...sufletul meu drag!

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Durerea mea...

Durerea mea imi e atat de draga incat nu ma pot desparti de ea.O urasc si-n acelasi timp, nu mai pot trai fara ea.Sufletul imi e ingenunchiat.Cerul meu s-a intunecat.Parca doar noaptea vietii mi-a mai ramas...

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Am invatat ...

Am invatat sa lupt cu problemele, sa le infrunt curajoasa si sigura pe mine. Am incercat sa ma descurc de una singura si am refuzat categoric sa ma las doborata de lacrimi. Nu am vrut sa arunc povara in bratele celor din jur, am considerat ca totul se va rezolva mai devreme, sau mai tarziu.Trebuie sa fiu o luptatoare, sa rezist in razboiul crunt al vietii ... dar ma simt sleita de puteri, fara arme si fara un plan de lupta. E mai dificil decat credeam ! 

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Poate ca renunt...

Poate ca renunt si predau armele. Sau, poate, doar accept... Nu inteleg, dar, probabil, nici nu e necesar... nu strig, nu ma jelesc, nu plang.... doar tac de acum.Mi-as fi dorit sa fiu mai mult...Sa fiu altceva.Azi, insa, inteleg ca nici cuvintele nu mai pot trece dincolo de bariera tacerii si a tristetii, timpul n-a facut decat sa fortifice zidurile ce aveau candva, doar rol de aparare si acum sunt prizoniera intre ele...

 

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.

gabriella.

Nu mai are rost...

Ma ranesc indiferenta si nepasarea, ma injunghie rautatea si cruzimea, ma apasa singuratatea. Iar tu  din dimensiunea ta  din cer,imi vei spune ca nu sunt singura... si ai dreptate,te simt tot mai aproape.  Dar sufletul mi se indoaie de tristete, inca ma mai sufoca ca nu mai esti fizic langa mine.
Nu mai plang. Nu mai are rost... Cu ce ma ajuta plansul ? 

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Viața este un examen...

În fiecare zi încerc să zâmbesc, înainte de a plânge, pentru că ție îți plăcea zâmbetul meu!
În fiecare zi încerc să mă ridic, înainte de toate, pentru că tu respectai lupta mea, mă iubeai așa cum eram!
În fiecare zi zâmbesc, plâng, mă ridic și merg înainte, pentru că așa am promis. Și promisiunile trebuie respectate. Dar plătesc un preț...Prețul durerii...
Viața este un examen pe care îl poți trece sau nu. Viața este un film despre rezistență și îndrăzneală, pe care noi nu-l putem vizualiza, ci doar simți, aproape de final.

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Am sentimentul ...

Ma gandesc prea mult la ceilalti.Dar oare ei se gandesc vreo clipa,in treacat,la mine?Las pe toti sa-mi fure fiecare simt,traire,sentiment si parca uneori imi place asta.In esenta,ce rol are omul in ceea ce numim viata?Sa puna suflet,sa ofere sentimente si sa ii faca pe ceilalti fericiti.Sant uneori privita ca o fraiera,o fraiera pentru ca pun suflet in tot ce fac,o fraiera pentru ca ma atasez de persoane prea repede,o fraiera pentru ca am incredere in persoane fara ca macar sa le cunosc...Am sentimentul ca traiesc intr-o lume in care oamenii au uitat sa-si foloseasca sufletul.

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

O sa invat sa traiesc constient...

Desi sunt constienta de aceasta izolare in care suntem toti nevoiti sa o executam,eu stiu ca sunt o femeie puternica care poate trece peste orice,dar se pare ca am adunat atatea informatii incat si eu cea care ma credeam puternica,am avut de multe ori momente de panica.Cand se va termina toata aceasta nebunie,o sa trec zambind peste fiecare obstacol, o sa urc treptele vietii cu pasi siguri, o sa intind o mana de ajutor tuturor celor ce au nevoie, o sa invat zi de zi cate ceva , o sa apreciez lumea, poate o sa reusesc, cred in miracole, o sa deschid usi ferecate... o sa invat sa traiesc constient...

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Ma straduiesc...

Lucrurile pe care le simti si dor,  nu se pierd, nu trec cu noaptea, ele sapa pe dinauntru, lent si sigur...Da, ma zbat. Ma straduiesc si fac eforturi multe.
Toate durerile pe care incerc sa nu le aud, toate dorurile care-mi picura cu disperare in suflet ,ma straduiesc sa le fac fata…  toate navalesc asupra mea, cu furie, cu o forta care ma doboara. Si ma afund iar...desi cunosc atat de bine fiecare pas al acestui drum...

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Te-am pierdut...

Te-am pierdut...dar ai ramas minunea fireasca din sufletul meu, povestea mea frumoasa, barbatul bland si cald, cu vise, cu soapte...ai ramas pe veci iubirea mea,ingerul meu drag si dorul meu.As fi vrut sa stiu sa te opresc din drumul tau spre cer,desi spuneai despre mine ca reusesc orice ,dar din pacate se pare ca de acesta data,nu.
Azi prefer sa traiesc acceptand ca sunt asa cum sunt. Un om cu sufletul ciuntit,cu un dor ce se zbate cumplit, cu o durere care ma sfasie pe dinauntru,cu o iubire ce nu poate sa moara.Asta sunt. Azi, doar azi, ma accept asa cum sunt. Si merg mai departe...

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

De ce?...

Ne nastem si murim fara a putea alege si traim doar pentru a duce o lupta. Una pe care, inevitabil, o pierdem.Cred din ce in ce mai mult ca viata este doar o trista si amara pacaleala...Sa o ia naiba! De ce nu-i echitabil macar? Pentru fiecare lacrima, un zambet... pentru fiecare cadere, o inaltare... pentru fiecare chin, un fior de viata… de ce-i viata atat de nedreapta? De ce sunt mii de lacrimi si zambetele sunt atat de putine? De ce? ,  m-am saturat sa-mi repet ca viata e un dar, ca trebuie si merita traita, ca se intampla toate cu un rost… unul care sa duca spre bine, nu spre rau.  Nu stiu sa raspund la aceasta intrebare...

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

Am obosit ...

Mă învârt speriată prin lumea asta tristă, în speranța că voi descoperi ceva care să-mi transforme viața în ceva concret.Locuim izolati toti, si ne indreptam la capătul unui drum nesigur, pe care se pare ca nimeni nu trece.Sunt atâtea aspecte care-ar putea deveni imediat lucruri extraordinare, minuni pentru mine si pentru ceilalti,dar se pare ca nu se vrea. Dar nu pot schimba nimic de una singură. Am obosit să lupt cu morile de vânt, nu mai vreau!

 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.