Pentru ca sint un om.

Viata - un lucru atit de frumos...si totusi atit de misterios si de intrigant. Cum as putea eu un om atit de mic,cu un suflet atit de usor de ranit,sa tin piept atitor valuri care ma izbesc si imi ineaca zborul spre cerul albastru al fericirii?

Si totusi reusesc sa ma ridic din nou,sa imi trag rasuflarea si sa astept sa vina urmatorul val. Dar cu toate astea, pot spune ca imi place sa traiesc.  De ce ? Pentru ca sint om,iar omul a fost inzestrat cu vointa si cu multa iubire.  Desigur, nu trebuie sa uitam ca viata e grea, complexa si imprevizibila. De noi depinde in cele din urma sa gasim motive pentru a o trai. De felul nostru de a o privi, de modul nostru de a gindi. De obicei viata nu prea ne lasa sa stam linistiti, ducem o viata agitata, nelinistita, trecerea timpului nu inseamna altceva decit schimbare continua (trecerea la alta varsta, maturizarea, schimbarea modului de a gandi...). Dar omul nu poate sta linistit, rutina il face sa se simta plictisit, avind sentimentul ca duce o viata anosta, schimbarea este totusi ceva necesar in viata noastra. Merita sa traiesti si important e sa stii ce vrei sa faci cu viata ta pentru a fi fericit .De aceea este important sa ajungi sa te cunosti pe tine insuti. E pacat sa pierzi momente din viata in care ai fi putut fi fericit... insa asa ceva e inevitabil...

Inchei cu Trebuie Sa Traiesc.
gabriella.