Uneori am impresia ca zbor, ca toata lumea este numai a mea...uneori ma
aseman cu pasarile care, pentru a zbura au nevoie de aripi si incerc sa
zbor,dar in acel moment, tocmai atunci sunt lovita de ceva... sunt
lovita de incercarile''vietii''cu bune si rele...primesc lovituri,
cateodata fara sa ripostez, uneori pierd, uneori castig, uneori ma opresc
din''zbor''si privesc in urma...nu imi este rusine de nimic din ceea ce
am facut in viata mea.Uneori obosesc si imi spun...gata, ajunge...insa
ceva ma impinge de la spate...sa merg inainte.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu