Traiesc pentru a-i face in ciuda vietii...iubesc bunatatea
oamenilor,culoarea si mirosul florilor,iubesc fiecare rasarit de
soare si apusul ce urmeaza. Iubesc viata pentru inperfectiunea
fericirii...pot spune
ca sunt eu om implinit chiar daca Dumnezeu m-a batut cu nuielusa,acum am devenit un fel
de ...adolescenta serioasa...varsta mai ales acum,nu m-a framantat
niciodata...pentru mine nu a fost si nu este o obsesie...eu ma consider
un om matur cu suflet de copil...iau in ras multe dintre problemele pe
care altii cred ca sunt grave.In viata mea exista doar prezentul si
viitorul...nu traiesc din amintiri...iar trecutul i-l consider ca pe un
vis frumos sau urit ...dupa caz. Am invatat sa ma iubesc pe
mine,pentru ca sunt un om bun.Am invatat sa ma izolez de oamenii
care nu-mi fac bine...sunt destul de optimista si chiar vreau sa traiesc
mult...pentru ca sunt sanatoasa...iar gandul rau duce la boala si eu nu
vreau sa mai aud de asa ceva.
Inca te citesc... dupa ani :)
RăspundețiȘtergere:*
Multumesc,Ionut!
Ștergere