Câteodată singura fericire pe care ţi-o doreşti e omul care te strânge în braţe şi te face să îţi iei gândul de la orice te-ar putea trimite în abisul grijilor. Câteodată fericirea nu e acea stare pe care o ai în suflet şi te face să fii un alt om, mai bun, ci o imagine a celui drag, căldura unei îmbrăţişări, puterea unui singur oftat care îţi alungă de pe inimă tot dorul şi îţi aduce înapoi tot ce e al tău. Uneori fericirea e toate astea şi abia mai apoi ele se transformă într-o stare din care nu vrei să ieşi.
............................................
De foarte multe ori ne ascundem în spatele indiferenţei şi ne dorim să părem de neatins. Vrem să minţim o lume întreagă şi poate chiar şi pe noi înşine că nimic nu ne poate face rău, dar sufletului nu putem să îi spunem să tacă. Sufletul ştie tot ceea ce vrem să ascundem. Ştie cine e fericire şi cine e tristeţe… Ştie cine a răpit un zâmbet şi cine îl readuce pe buze. Dar alteori nu mai putem ascunde nimic, nici măcar de ceilalţi. Dorul e prea mare, sufletul strigă mult prea tare şi dorinţa creşte tot mai mult cu fiecare oftat sugrumat în tăcere.
Câteodată fericirea e om. Doar un om care poate face tot ce nu putem noi. E cel mai cald, mai frumos şi mai potrivit om. Uneori, fericire e singurul om care poate mângâia un suflet.
Înţelegi? Chiar înţelegi?"
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
Acum am citit si nu pot scre absolut nimic fata de ce ai aratat .Epurul adevar din sufletul meu .Sa fii iubita si fericita !
RăspundețiȘtergereMultumesc frumos!Mai mult de atat,cred ca nu se mai poate adauga nimic.O seara frumoasa si linistita!
Ștergere