Urasc oamenii falsi,urasc si minciuna...urasc linguselile. Am realizat
ca niciodata nu am tinut pe cineva cu forta langa mine. Cine imi este
prieten cu adevarat...este si la bine si la greu. Daca cineva nu mai
are nevoie de prietenia mea,poate sa plece oricand,dar odata plecat,nu
se mai intoarce. Chiar nu suport falsitatea care din pacate o recunosc
de la o posta. Eu am invatat ca prietenia se castiga cu greu si daca nu
ai grija de ea,o pierzi intr-o secunda. Da...prietenii adevarati sunt
rari...ei sunt aceia care reusesc sa ramana in viata mea asa cum am
spus,si cu bune si cu rele. Nu stiu ce sa mai zic...poate ca
evenimentele din ultima perioada ,poate m-au obosit si m-au facut mai
dificila,dar dupa cum ma cunosc eu pe mine,stiu ca nu-mi plac oamenii
falsi. Parca am un fel de alergie la acele persoane care se apropie de
tine si daruiesc zambete in stanga si in dreapta ,doar pentru a obtine
ceva. Chiar nu-mi plac aceste personaje care nu stiu ce vor cu adevarat
de la viata, care se plang tot timpul ,dar nu fac nici un
pas in rezolvarea ei, cei care renunta fara sa lupte la fericire, cei
care sunt influentati de alte persoane si nu gandesc cu mintea lor sau
cei
care nu-si asculta instinctul pentru a fi fericiti.Gata...nu mai vreau
astfel de oameni in viata mea. Imi impun sa ma limitez la oamenii tare
buni pe care i-am avut mai mereu in viata mea. Pe ei...am sa-i
pastrez!.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu