Imi imaginez viata...

Imi imaginez viata sub diverse ipostaze...astazi sunt mai realista si spun ca viata este un manunchi de zile prinse pe chipul nostru,lasand in urma doar amintirea. Nu avem alta cale pentru ca timpul intotdeauna va trece...iar in urma lui vor ramane amintiri placute sau mai putin placute.Uneori mi-as dori sa fiu din nou copil incat sa ma bucur de sinceritatea si bunatatea specifice varstei...de jocuri si inocenta, de puritate si zambete,de povesti si magie...de toate starile pe care le are un copil cand este fericit.Chiar imi este dor de acea lume  vazuta prin ochii unui copil... o lume perfecta, fara rautati, o lume pura, inocenta, lipsita de griji, o lume in care este loc pentru fiecare. Din pacate Legea Firii este alta...dar tot ce trebuie sa facem este sa nu incetam sa avem suflet de copil si sa ne bucuram de fiecare zi...pentru ca sigur nu mai putem intoarce timpul inapoi. Tot ce imi doresc acum ...este sa stiu sa ma joc cu timpul, incat sa stiu sa imbatranesc frumos!.
 
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Tricolorul nostru,cel mai mare drapel din lume....

Astazi Romania a intrat in  Guinness World Records cu cel mai mare drapel din lume. Reprezentantul Guinness World Records, prezent pe Aerodromul Clinceni, a omologat noul record si i-a inmanat lui Mihai Gadea diploma care confirma ca tricolorul realizat de Antena 3 si fabricadesteaguri.eu, este cel mai mare din lume.Uriasul drapel are o lungime de 330 de metri, o latime de 220 de metri si cantareste 5 tone. Steagul a fost desfasurat de o echipa de 200 de persoane pe Aerodromul Clinceni.  Urmarind emisiunea de la Antena 3 transmisa in direct ,m-am simtit mai ROMAN ca niciodata pentru ca  am mai demonstrat inca o data ca nu suntem chiar nimeni in aceasta lume si nici ultimii cum vor altii Pentru mine a fost emotionant...astazi, poate, inima Romaniei a batut la unison si in cer si pe pamant...vreau sa cred ca  e un inceput sau un moment de reper si imi doresc ca aceasta zi sa trezeasca cat mai multe constiinte.
  
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Sa traim in tara noastra...

Am dat peste acesta melodie intamplator si trebuie sa recunosc ca m-a miscat un pic...asa este,dar daca nu pleci unde se castiga mai bine ,nu realizezi nimic in viata. Ideal ar fi  mai bine  sa traim in tara noastra, dar se pare ca cei care ne-au guvernat si ne guverneaza in continuare ,nu fac  absolut nimic.Sigur...nicaieri nu gasesti perfectiune...peste tot trebuie sa lupti ,dar dupa mine nu strainatatea ne tine departe de tara,ci toti pe care ii votam din 1990 si pana astazi.Am scris mult despre guvernarea trecuta cea PDL-lista,dar nici  cea actuala nu ma mai incanta ,desi in prima faza mi-am pus sperante mari. In concluzie,ca sa inchid subiectul,caci se pare ca nu prea trebuie sa avem puncte de vedere in aceasta priviinta...toti sunt o apa si un pamant,toti ne cersesc voturile atunci cand au nevoie de noi...apoi ne uita si isi aduc aminte peste patru ani,incercand sa ne minta frumos cu aceleasi lozinci. Asta este...mi-as dori sa traiesc undeva,unde sa nu se promita nimic ci sa vad ca se face ceva, o autostrada, un sistem sanitar pus la punct, un invatamant de calitate,locuri de munca...un trai mai bun si decent...si bineinteles respect pentru cetateanul roman.
  
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Nu trebuie să te uiţi inapoi..

"Viaţa e la fel ca urcatul pe munte: nu trebuie să te uiţi inapoi... rişti să te ia ameteala. Trebuie să mergi înainte, înainte, înainte.. fără să-ţi pară rău de ce ai lăsat in urmă, pentru că, dacă a rămas în urmă inseamnă că nu voia să te insoţească în călătoria ta... doar că ţi-a folosit şi acea bucată de stîncă pe care nu o mai poţi vedea; te-a facut să înţelegi, ţi-a dat elan."-Giulia Carcasi-
  
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Astazi...

Astazi sunt intr-o pasa proasta...am momente cand imi doresc sa dispar,sa plec intr-un loc unde sa fiu doar eu cu gandurile mele. Cam des spun in ultimul timp ca am obosit,dar sper sa-mi revin!.Viata asta a noastra,a tuturor,cum se poate schimba intr-o secunda...acum esti fericit si esti multumit,apoi simti ca tot cerul a cazut peste tine.Sunt clipe in care plangem de durere si suparare...apoi vin acele clipe cand radem de fericire.Si te mai miri ca viata nu iti aduce surprize? Ba da...dar stiu cu certitudine ca cineva acolo sus ma iubeste si ma ocroteste de ce este mai rau. Chiar daca viata ma mai atentioneaza din cand in cand...raman aceasi persoana  care iubeste viata ,cu toate ca m-a aruncat in repetate randuri in prapastie.In momentul de fata totul este complicat,desi sunt o persoana care nu ma lupt cu morile de vant,azi imi dau seama ca asta fac.Si totusi sper sa reusesc,pentru ca iubesc foarte mult viata si pe cei din jur...ma iubesc si pe mine pentru ca am ramas un om bun in ciuda necazurilor. Da...am ramas un om bun si tocmai de aceea ma bucur de fiecare clipa pe care mi-o daruieste Dumnezeu.

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Sa-l salvam pe Dorinel ...

Astazi nu am deschis de loc calculatorul pentru ca am fost cu sotul meu la recuperare la spitalul din Craiova,dar pentru ca imi place sa-mi verific mesajele,am dat peste un email pe care il public si aici pe blogul meu iar cine crede ca poate face un bine il rog sa preia mesajul mai departe.
"Ma iertati ca va deranjez,vin cu rugamintea la d-voastra sa publicati un articol umanitar despre copilul meu.Singura mea speranta sunteti d-voastra.Toate detaliile despre copilul meu le gasiti pe blogul umanitar:
http://dorintilica.blogspot.ro/ .
Va multumesc anticipat!
Va rog frumos sa-mi dati un raspuns daca puteti publica articolul de care v-am rugat la adresa de e-mail tilicamariana@yahoo.com".
Cand este vorba mai ales de copilasi,personal simt ca mi se rupe sufletul...am vazut la viata mea atata suferinta,incat simt ca nu mai rezist. Dar sa va spun cate ceva  despre baietel.
Dorinel Tilica, un copil de patru anisori din comuna Hudesti judetul Botosani, sufera de o boala cumplita si are nevoie de o interventie chirurgicala in Statele Unite ale Americii.
Familia lui Dorin Tilica nu isi permite financiar  sa strangă cei 35.000 de dolari necesari pentru a achita interventia chirurgicala de care are nevoie copilasul pentru a vedea. La patru anisori Dorinel  nu a vazut niciodata  pentru ca sufera de „retinopatia prematuritatii” adica, dezlipire totala de retina. Copilul a fost diagnosticat cu aceasta boala pe cand avea deja sase luni. Singura solutie este o interventie chirurgicala care se face in Statele Unite ale Americii, in Detroit, la clinica Williams Beaumont.  Au mare nevoie de ajutor!  Este mare pacat ca acest copil nu aibe nici o sansa la viata. 
Cu ajutorul meu , al altor blogeri si a unor ziare , familia copilului apeleaza la toti cei ce vad aceste mesaje sau postari incat sa le acorde un mic ajutor fie prin distribuire sau scrierea altor postari pe blogurile lor ,fie donand o suma cat de mica in unul din conturile de mai jos deschise la BCR pe numele mamei Mariana Tilica:
-in lei:RO68RNCB0579040596800001
-in euro: RO41RNCB0579040596800002
Pentru mai multe detalii puteti contacta familia la numărul de telefon 0726.453.127, pe mail la adresa tilicamariana@yahoo.com si pe blog la http://dorintilica.blogspot.ro/.Mai multe informatii despre Dorinel,le gasiti la adresa http://salveazaoinima.blogspot.ro/
 
 Daca toti copii isi doresc hainute,jucarii si dulciuri,Dorinel isi doreste un singur lucru:Sa vada lumina zilei si chipul drag al mamei .Haideti sa fim uniti si sa dam macar un SHARE!


 
Atat stiu despre Dorinel...mult noroc copil frumos!.

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

E timpul timp ...

E timpul timp şi este şi un timp al fiecăruia. Ultimul are şi început şi sfârşit. Pentru om – măcar aşa ne-nchipuim, adică doar pentru om – există o singură certitudine: sfârşitul. Toate fiinţele-şi simt şi îşi presimt sfârşitul: doar că nu-l cunosc de la-nceputul vieţii. Sau măcar asta credem noi oamenii. Oricât te-ai considera de pregătit pentru el, nu eşti. Fiindcă altminteri ar trebui să-l priveşti ca traversatul de pe un trotuar pe cel de vizavi. Pe măsură ce îmbătrâneşti îţi vin în minte pe negândite întâmplări din trecut, fără nicio legătură cu vreun fapt al prezentului, care este şi el trecutul de mâine.Trecut şi iară trecut, adesea plin de regrete şi de-nvinuiri faţă de tine însuţi, faţă de alţii. Pentru unii poate că timpul lor e frumos, măcar pe-alocuri, dacă ştiu să-i preţuiască frumuseţea şi mai întâi dacă ştiu ce e aceea frumuseţe. E atât de variată ideea despre frumuseţe: unii preţuiesc numai bunurile materiale şi satisfacţiile pe care ţi le oferă ele, alţii caută frumuseţea în cât mai multă cunoaştere. După o viaţă de om, mă-ntreb dacă frumuseţea este echivalentă cu fericirea. Nu e. Nimic nu este echivalent cu fericirea, în faţa frumuseţii poţi să fii fericit, dar nu-i obligatoriu. Frumuseţea, fie a naturii, fie a fiinţelor, fie a creaţiilor acestora, mai mult te uimeşte.-Ileana Vulpescu-.
   
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Poate este o lectie...

Desi am fost dezamagita de atatea ori, viata mi-a dat aceasi lectie pe care niciodata nu am dorit sa o invat...poate ca nu am vrut sau nu stiu ce a fost in capul meu in acele momente. Am ajutat atatea persoane in momente dificile,dar se pare ca lucrurile bune si facute din inima se uita repede. Poate ca este bine,poate ca este o lectie...sau  poate ca o sa ma trezesc la realitate atunci cand viata imi va mai da o palma zdravana peste fata. Cred ca atunci cand esti bun ,esti luat drept prost. Eu in general iubesc oamenii desi sunt momente in care unii m-au dezamagit profund prin vorbe dureroase care pe unele le pot ierta...dar pe altele nu le voi uita niciodata. Daca stau sa ma gandesc, cred ca viata este prea scurta pentru a lua in seama rautatea celor din jur...si prea scurta pentru a minti si pentru a te minti. Si mai cred ca in noi sta puterea de a o trai cu iubire si respect...dar asta este...omul greseste si raneste atat de usor!

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
 

Ganduri cu Alice Nastase...

Sa fii puternic inseamna sa porti mereu cu tine o platosa care sa te apere de restul lumii sau, mai degraba, sa stii si sa te poti arata celorlalti exact asa cum esti, deschizandu-ti inima, fara sa iti fie teama ca ai putea fi ranit?
Aud mereu in jurul meu expresia “femeie puternica”, referindu-se la doamne care au facut cariera, care au rezistat la despartiri, care nu si-au pierdut nici mintile, nici averea, nici bunul simt, nici feminitatea, fara sa se vaite vreodata de ceea ce li s-a intamplat. Aud vorbindu-se si despre barbati puternici, din aceia care nu au plans niciodata si pe care nu i-a vazut nimeni ezitand.
Dar eu ma gandesc ca adevarata putere este sa te arati lumii cu bunele si cu relele tale, cu slabiciunile si cu punctele forte, fara sa iti pese ca te-ar putea judeca cineva si fara sa te temi ca astfel devii vulnerabil.
Ce inseamna, pana la urma, sa fii puternic, daca nu sa fii exact cine esti, fara prefacatorii, fara ascunzisuri, fara pacaleli? Sa nu lasi pe nimeni sa te vada? Eu sunt puternica, pentru ca stiu cine sunt. Si abia dupa ce am capatat curajul de a-mi purta slabiciunea la vedere m-am simtit cu adevarat puternica. Dar nu toata lumea poate fi asa.-sursa Alice Nastase.-
  
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Astazi ...

Astazi sunt putin obosita...nu stiu,cred ca si fizic dar si psihic.Am inceput din nou drumurile la spital,ne sculam de diminata,bem cafeaua , ne suim in masina ca niste roboti si parcurgem aceeasi kilometri pe care ii cunoastem amandoi.Cred ca daca am inchide ochii...precis am ajunge la destinatie.Cate nu face omul pentru sanatatea lui!.Astazi sotul meu a fost programat pentru prima sedinta de vorbire dupa operatia de laringe...am asistat in cabinet la toate etapele si efectiv m-am ingrozit cat de greu este. Nu este vorba de durere ci practic de acea durere de neputinta...ma refer la modul sa scoti un sunet...iar tu sa nu reusesti.Si cand te gandesti ca atunci cand omul are doua maini,doua picioare,doi ochi,se lupta,se zbate si este preocupat de viata cotidiana...incat nici nu-si da seama cat de fericit este ca este intreg. Efectiv ignora totul. Niciodata nu suntem multumiti si fericiti pentru ceea ce avem...din contra noi vrem mai mult Dupa cum ma cunoastesti,eu sunt optimista casei si nici de data asta nu am sa pierd caci cu ajutorul meu si al medicului...o sa reusim impreuna. Sunt sigura de asta!.Nu am incetat niciodata sa spun ca viata este un dar minunat pe care il primim fiecare... si ca   scopul nostru este sa fim existenta in sine, prin simtiri , sa incercam sa fim cat mai frumosi si sa rezonam cu intreaga viata si intregul univers, pentru ca atunci cand nu suntem pe aceeasi lungime de unda, viata ne respinge prin tot felul de intamplari,boli, pierderi … si mai cred ca daca nu plutim pe acelasi val cu existenta transmitem impulsuri negative, pe care le primim inapoi.De aceea iubesc viata si nu imi este frica de acele clipe care ma doboara ... am invatat de fiecare data sa ma ridic din nou iar si iar... iubesc viata pentru acele zile cand ma privesc in oglinda si ea imi zambeste inapoi... pentru acele zile care imi ofera totul in mici doze si ma surprinde de fiecare data. Trebuie sa iubim viata pentru ca ea este scopul maret al vietii...iar noi trebuie sa traim.
 
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Nu cred ...

Nu cred ca exista cineva care nu a gresit vreodata in viata, cu voie sau fara voie...cine se crede perfect, pe cuvant ca nu cred! Iubirea si credinta adevarata exista,dar dupa ce le cautam si le gasim ,cel mai greu este sa le pastram. Cred ca fiecare are dreptul la a doua sansa...si mai cred ca nimeni nu are dreptul sa te judece si sa te condamne ca ai gresit in viata.Se spune ca iubirea si cainta poate schimba orice om. Nu stiu cand o sa intelegem ca  viata fiecaruia dintre noi ia o intorsatura radicala la un moment dat si ne pune in niste situatii pe care nici prin gand nu visam ...si abia atunci iti dai seama de oamenii care au fost in jurul tau.Unii falsi ...sau altii  adevarati.Totul este sa ai noroc sa gasesti acea persoana care iti da curaj si forta sa lupti, sa mergi inainte si sa nu renunti la drumul pe care ai pornit in viata. Trebuie sa ne schimbam mentalitatea pentru ca suntem fiinte omenesti , si vrem nu vrem gresim...si atunci de ce sa-i judecam sau sa-i criticam pe altii!.

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Si încă continui să trăiesc, în fiecare zi...

" Am actionat din impuls, am fost dezamăgit de oameni ce nu credeam ca m-ar fi dezamăgit vreodată. Dar la rândul meu i-am dezamăgit pe cei ce ii iubeam. Am ras în moment nepotrivite. Mi-am făcut prieteni care au devenit prieteni de o viata. Am strigat si am sărit de bucurie.
Am iubit si am fost iubit. Dar am fost si respins si am fost iubit fără ca eu sa iubesc la rândul meu acea persoana. Am trăit doar pentru iubires i am făcut jurăminte de dragoste eterna. Am avut inima frântă de multe, multe ori!
Am plâns ascultând muzică si privind la fotografii vechi. Am sunat pe cineva doar ca să îi aud vocea de partea cealaltă a firului. M-am îndrăgostit din pricina unui zâmbet. Au fost momente când am crezut ca am sa mor de dorul unei persoane.
 Alte ori îmi era foarte teama că as putea să pierd pe cineva foarte special (ceea ce în final chiar se întâmplă). Dar am trăit! Si încă continui să trăiesc, în fiecare zi. Eu nu trec pur si simplu prin viata si nici voi nu trebuie să faceti asta… Trăiti! Cel mai bun lucru în viată este să vă urmati planurile si visurile, să îmbrătisati viata si să trăiti fiecare zi cu pasiune, să pierdeti si să vă mentineti speranta si să câstigati, fiind în acelasi timp recunoscători.
Si toate acestea pentru că lumea apartine acelora care îndrăznesc să îsi urmărească visurile. Si pentru că este cu adevarat prea scurtă pentru a fi insignifiantă. "-Charlie Chaplin.

  
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

De multe ori...

Viata noastra este ca o carte deschisa. Si daca ar fi posibil sa fie asa,cred ca in cartea vietii mele ,eu as vrea sa fiu autorul.Toate clipele de fericire sau necazuri care apar in viata fiecaruia,toate,absolut toate...sunt trairile noastre. De multe ori refuzam sa ne amintim de acele greseli in care nu am gasit solutii pentru a le repara,chiar daca ne-am straduit...cred ca toti la un moment dat am fi dorit sa trecem peste anumite trepte din viata. Ma gandesc uneori ca poate  am dat dovada de un pic de lasitate pentru ca nu am avut curajul de a le infrunta. Sigur...viata poate fi comparata ca o carte,care din pacate are un inceput,dar si un sfarsit...dar asta depinde de fiecare cum si-o scrie si cum isi alege sfarsitul.

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Am o mie de chipuri si o mie de vieti...

"Sunt bucatareasa pentru copiii mei si gatesc in fiecare zi, cu parul prins in basma si mainile arse de graba. Sunt sofer pregatit sa invarta volanul cu o mana si sa aseze bagajele pasagerilor (mici sau mari) in portbagaj, apoi sa deschida portierele. Sunt o menajera care curata casa, spala rufele, schimba asternuturile, face pantofii. Sunt editor sef al unei reviste glossy pe care o concep, o nasc, o iubesc, o citesc, o cresc. Sunt dactilografa care culege textele scrise de mana, care pune diacritice articolelor culese in graba de colaboratorii dragi, care scurteaza, lungeste, corecteaza povestile scrise de altii. Sunt moderatoare a unei emisiuni televizate care se transmite zilnic de luni pana joi, pregatita in fiecare zi pentru a scoate ce e mai bun de la invitatii mei. Sunt femeie de lume, pregatita sa mearga la evenimente unde oamenii zambesc si schimba amabilitati. Sunt o sotie docila, care isi ocroteste si-si serveste barbatul. Sunt scriitoare misterioasa, care scrie impletind adevaruri si fictiuni. Sunt prietena loiala a cititoarelor mele carora le impartasesc, pe bloguri, trairile mele reale, nemasluite.  Sunt mama coplesita de treburi. Sunt o nevasta disperata. Sunt eleganta si fina. Sunt ciufulita si grabita. Sunt repezita. Sunt calma. Sunt pioasa. Sunt pofticioasa. Sunt fericita. Sunt nedumerita…Sunt, ca orice femeie care traieste si munceste in Romania, femeie cu o mie de chipuri, fara ca asta sa insemne catusi de putin fatarnicie.Cate chipuri ai tu?"-de Alice Nastase Buciuta  in Conversatii.



Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Niciodata...

Niciodata nu as putea sa-mi reneg trecutul...fac parte dintre acele persoane care nu stiu sa uite,sau mai bine spus,nu vreau sa uit,pentru mine acele crampeie de viata reprezinta insasi viata mea. Chiar daca trecutul este presarat cu dureri adanci si cu lacrimi...el face parte din mine. Nici eu nu mai stiu de cate ori m-am ridicat si am privit inapoi si mereu am facut acelasi lucru...am adunat tot ce a mai ramas din sufletul meu sfasiat si l-am aranjat bucatica cu bucatica...apoi m-am ridicat si am privit inainte.Trebuie sa merg inainte,consider ca asa cum sunt amintirile mele,frumoase sau mai putin frumoase,ele sunt ale mele. Mereu imi va face placere  sa ma intorc in timp si sa le retraiesc...sa vad cum am crescut ca om sau sa vad cum am ras sau am plans. Da...de multe ori privesc inapoi la tot ce sa intamplat...dar privesc si cu speranta si incredere in viitor.

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Hristos a Inviat...

Un Paste fericit va doresc din suflet cu implinire , iubire , cu liniste in suflet si gandire.Lasati lumina invierii sa va patrunda in suflet si o sa vedeti cat de fericiti sunteti...traiti clipa invierii ca fiind unica ... eu va doresc tot ce este mai bine si bun in viata asta. Bunul Dumnezeu  sa va fie mereu aproape zi de zi clipa de clipa...Hristos a Inviat.


Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Dar totul depinde de noi...

Eu am invatat ca toate visele si dorintele sunt la indemana noastra...fericirea este in noi si o purtam cu noi pe unde mergem. Visul nostru si sperantele de bine trebuiesc cautate in noi,gasite si apreciate. Cred ca pot sa traiesti zeci de ani si sa nu te simti implinit avand parte de nenumarate esecuri si invataturi din greseli,iar apoi sa vina acel timp in care poti sa spui ca traiesti cu adevarat clipa...dar totul depinde de noi,de felul cum privim viata.

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Acei oameni...

"Viata e la fel ca urcatul pe munte... nu trebuie sa te uiti inapoi.. risti sa te ia ameteala. Trebuie sa mergi inainte, inainte, inainte... fara sa-ti para rau de ce ai lasat in urma, pentru ca, daca a ramas in urma inseamna ca nu voia sa te insoteasca in calatoria ta... doar ca ti-a folosit si acea bucata de stinca pe care nu o mai poti vedea; te-a facut sa intelegi, ti-a dat elan."-Giulia Carcasi-.  Cat de mult mi-a placut acest citat !.De fapt, orice moment critic din viata noastra arunca din fiecare, tot ce are mai bun...sau tot ce are mai rau din noi...cred ca numai atunci vom sti cat de puternici sau cat de slabi suntem in fata vietii. In viata nu avem numai momente fericite...ne mai trimite si clipe amare cu vise spulberate si oameni falsi...oameni de care ne-am legat sufleteste,le-am facut loc in sufletul nostru si le-am dat increderea noastra. Da...acei oameni in care avem incredere in ei si dupa o perioada de timp ne dam seama ca toata bunatatea si omenia pe care le afisau, erau de fapt conturul unei masti bine pozitionate pe chipul lor. Regret ca scriu aceste randuri...dar din pacate am avut parte recent de astfel de oameni.
 
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.