In iubire pornesti crezand ca nimeni si niciodata nu iti va curma
zborul.Dar descoperi mult prea aproape de cuib ca niciodata nu
exista...si cazi...si lasi vantul resemnarii sa te poarte la pamant,dar
dorinta de a descoperi totusi ceva bun inca te face a iti reiei
zborul...descoperi apoi ca nimic nu se uita si chiar daca aripile ti-au
fost cusute,nimic nu mai e la fel...caci niciodata o pereche de aripi
cusute nu va mai zbura la fel.Toti asteptam sa ni se ofere ceea ce
daruim in aceasi cantitate si calitate,iar atunci cand simtim ca nu
primim pe masura asteptarilor noastre,ne retragem.Am deschis acest subiect in
urma discutiei telefonice cu o prietena...in care ia iubeste foarte
mult...iar el aproape de loc. I-am explicat ca atunci cand iubesti o
persoana cu adevarat nu inseamna doar sa faci tot ce e posibil si
imposibil pentru a fi langa tine... inseamna sa ii oferi si libertatea
de a pleca de langa tine daca el considera ca va fi mult mai fericit...
o dragoste adevarata nu te tine legat in lanturi, ea te lasa liber sa
traiesti si sa simti dupa cum consideri ca este cel mai bine. Nu stiu
daca va intelege...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu