Cand
pierzi pe cineva fara de care nu-ti puteai imagina viata, inima ti
se rupe iremediabil şi niciodata nu vei trece peste aceasta tragedie. Nu
vei
putea uita niciodata,oricat ai vrea pentru ca oamenii pe care îi pierzi,
raman, de fapt, cu tine. Toata lumea spune ca dragostea doare, dar nu
cred... singuratatea doare. Sa pierzi pe cineva doare ingrozitor de rau .
Cand pierzi o fiinta draga ti se rupe inima in doua si te lasa fara
suflare, pentru ca nu esti niciodata pregatit sa spui adio. Niciodata.
Cu toate astea, moartea este o parte foarte reala si naturala a
vietii.Si totusi oricat de indiferent si cat de bine te pregatesti
pentru ea, tot te ia prin surprindere. Cand
mi-am pierdut mama am pierdut tot...sperante, vise ,prezent,
viitor ,ratiunea de a mai trai iar viata parca se oprise in loc...Prin
ce am trecut atunci cand din salonul spitalului mi-am dus mama
la morga,prin ce am trecut a doua zi cand a trebuit sa merg si sa-i aleg
sicriul si crucea, nu se poate descrie in cuvinte.Au
urmat zile si nopti de zbucium de disperare,de asteptare sa se intample
ceva...de cautari a raspunsului la intrebarea "de ce?"...de cautarea a
unui ..."ceva"de care sa ma agat si sa merg mai departe....am plans, am
urlat de durere si am privit din nou inainte.Se pare ca toti trebuie sa
facem asa pentru ca asta-i sensul vietii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu