Pentru că lucruri frumoase se întâmplă rar. Viața vine cu ce vine, mai ia câte ceva, pe parcurs, te mai surprinde, te-nalță, te golește de orice conținut „fericit”, ca să poți învăța din nou bucuria de început și mersul simplu al lucrurilor. Viața, de asta-i viață. Să aibă de toate.
Când lucrurile frumoase se întâmplă datorită întâlnirii cu un om, e magic. De fiecare dată. La fiecare om. La fiecare întâlnire.
Un om deosebit, ales, vine și te scoate de pe axa ta. Te aruncă-n altă galaxie. Tot ce știai, e inutil. Expirat.
Când vine, totul devine important, altfel. Începi să simți că nu ai venit pe lume pentru chestii banale – serviciu, rate, facturi, prieteni, casă – ci pentru această întâmplare. Pentru acest noroc. Pentru această energie și rostogol al simțurilor și sentimentelor.
Totul se schimbă.
Apare spaima, că nu vei ști ce să faci cu toată lumea asta nouă.
Aluneci în amintiri de un an, de o săptămână, amestecate cu închipuiri despre „peste 5 ani”. Te potolești, te aduni, redevii pe 5 minute cerebral, apoi zâmbești, pentru că … simți că nu e trecător. Nu e întâmplător.
Știi de ce e greu?
Pentru că ai impresia, când se termină, că e ultima dată în viață când iubești.
Și că așa întâmplări n-or să mai vină.
Dar știi ce?
Or să mai vină.
Poate că la mine nu-i odată-n viață, pe toată viața. Poate că întâmplarea mea e dozată altfel, pe mai multe întâmplări, care fac împreună povestea mea. Care e unică.
Ca mine. Ca tine.
Citeam zilele trecute un sfat – „Grăbește-te să trăiești”.
Viața nu e pe „repeat”. Și nici pe „hold”.
Grăbiți-vă să vă-ntâmplați."
Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.
Când vine, totul devine important, altfel. Începi să simți că nu ai venit pe lume pentru chestii banale – serviciu, rate, facturi, prieteni, casă – ci pentru această întâmplare. Pentru acest noroc. Pentru această energie și rostogol al simțurilor și sentimentelor.
Totul se schimbă.
Apare spaima, că nu vei ști ce să faci cu toată lumea asta nouă.
Aluneci în amintiri de un an, de o săptămână, amestecate cu închipuiri despre „peste 5 ani”. Te potolești, te aduni, redevii pe 5 minute cerebral, apoi zâmbești, pentru că … simți că nu e trecător. Nu e întâmplător.
Știi de ce e greu?
Pentru că ai impresia, când se termină, că e ultima dată în viață când iubești.
Și că așa întâmplări n-or să mai vină.
Dar știi ce?
Or să mai vină.
Poate că la mine nu-i odată-n viață, pe toată viața. Poate că întâmplarea mea e dozată altfel, pe mai multe întâmplări, care fac împreună povestea mea. Care e unică.
Ca mine. Ca tine.
Citeam zilele trecute un sfat – „Grăbește-te să trăiești”.
Viața nu e pe „repeat”. Și nici pe „hold”.
Grăbiți-vă să vă-ntâmplați."
gabriella.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu