"- Ai vrea sa-mi iei un interviu, deci... zise Dumnezeu.- Daca ai timp... i-am raspuns. Dumnezeu a zâmbit.- Timpul meu este eternitatea... Ce întrebari ai vrea sa-mi pui?- Ce te surprinde cel mai mult la oameni?Dumnezeu mi-a raspuns:- Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca.....iar apoi tânjesc iar sa fie copii; ca îsi pierd sanatatea pentru a face bani......iar apoi îsi pierd banii pentru a-si recapata sanatatea.Faptul ca se gândesc cu teama la viitor si uita prezentul iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul; ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.Dumnezeu mi-a luat mâna si am stat tacuti un timp.Apoi am întrebat:- Ca parinte, care ar fi câteva dintre lectiile de viata pe care ai dori sa le învete copiii tai?- Sa învete ca dureaza doar câteva secunde sa deschida rani profunde în inima celor pe care îi iubesc.....si ca dureaza mai multi ani pentru ca acestea sa se vindece; sa învete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai putin; sa învete ca exista oameni care îi iubesc dar pur si simplu înca nu stiu sa-si exprime sentimentele; sa învete ca doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada în mod diferit; sa învete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca, de asemenea, trebuie sa se ierte pe ei însisi.- Multumesc pentru timpul acordat....am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii sa stie?Dumnezeu m-a privit zâmbind si a spus:- Doar faptul ca sunt aici, întotdeauna."
gabriella.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu