Oriunde voi fi...nu voi uita ca soarele este mereu acolo...chiar daca
sunt nori...soarele este acolo sus si imi zambeste cu prietenie. Azi
poate sa se nasca un rasarit...totul este sa visam pentru ca tot astazi
poate sa se nasca mii de rasarituri. Imi imaginez ca ma ridic pe virful
picioarelor si desenez cu degetul sufletului
meu...stelele...cerul...visele mele...pentru ca zambetul contureaza
magia vietii mele....zambind imi da o raza de soare pe care o daruiesc
tuturor celor dragi.
"Recunostinta, multumirea sunt niste puteri care dezintoxica
organismul, neutralizeaza otravurile, reinnoiesc materialele. Deci,
invatati sa multumiti. Zilnic, de mai multe ori pe zi, repetati:
“Multumesc, multumesc, multumesc, multumesc, multumesc…"
Viata ne da o multime de lectii…iar amintirile, desi dor, fara ele n-as
putea exista. Din ele invat cate ceva in fiecare zi, ele imi dau
puterea de a crede in visele mele. Prin amintiri ratacesc noaptea
tarziu, cand mi-e dor de mine... de mine cea adevarata, cea naiva, cea
plina de sperante si vise, cea capabila sa planga din cauza unui cuvant
sau sa daruiasca zambete neconditionat.Pot sa traiesc si in trecut, m-am intors in timp de multe ori si de
fiecare data situatiile pe care incercam sa le depasesc parca se
repetau, dar totusi traiesc mai bine prezentul...traiesc clipa fiecarei
zile...si parca este mai bine.De multe ori este foarte greu sa stai de vorba cu tine,sigur cu conditia
sa fi sincer ...este o lupta pe care o porti cu tine si cu imaginile
celorlalti. In camera sinceritatii unde esti singur trebuie sa poposim
mai des ca sa-ti auzi bataile inimii...acolo poti sa-ti raspunzi
propiilor acuze,pentru ca acolo ne intalnim cu totii intr-o buna zi.
Nu iti irosi energia, gandind urat despre ceilalti, despre tine... despre viată.
Iubirea, bunatatea, curajul, credinta, blandetea sunt doar cateva din
picaturile necesare sufletului nostru, însetat si flamand de frumos.Strangeti in jurul vostru doar oameni frumosi si sinceri, sa nu va incurcati printre barfe sau intrigi. Mergeti pe drumul vostru.Priveste lucrurile asa cum vrei tu sa fie, si apoi fa tot ce iti sta in
putinta pentru a le face sa se intample.Nu ai de unde sti ce poti sa
faci pana nu incerci.Deschide ochii si priveste Viata, lasa in urma tot ceea ce te-a ranit,
uita oamenii care nu au stiut decat sa-ti faca rani pe Suflet.
Priveste inainte... Iubeste...Iubirea e nemuritoare si atotputernica.Noi ne cladim viata,viitorul.Ce gandim astazi se concretizeaza in
experientele de maine.Va doresc numai ganduri de bucurie si iubire pentru ca viata
este minunata!
"Viata e o fereastra deschisa catre zborul visurilor noastre...este
ca o poarta a nemuririi prin care trecem,indeplinindu-ne destinul.Cand
valurile vietii fredoneaza o melodie duioasa si un ecou patrunzator se
aude in zare,sa stii tu,omule cu suflet bland,sunt gandurile tale,care
calatoresc in trecut,printre amintiri efemere,printre profunde clipe de
tacere sau printre sublime explozii de fericire."
Viata este ca un foc mistuitor pentru ca putem incalzi cu sufletul
nostru pe cei din jur. Fiecare dintre noi a lacrimat,a suspinat,a ris,a
avut dureri ,deceptii,necazuri dar fiecare stie sa
respire...viata...care este unica sansa pe care unii o inalta si o
pretuiesc...iar altii o ignora. Eu cred ca viata noastra depinde de
sansele pe care le avem si asta depinde
si de noroc...chiar si faptul de a trai mai departe este un succes. Daca
hotarim sa o facem mai frumoasa...sigur vom avea o viata frumoasa,daca
nu...nu putem invinui pe nimeni.
"Dacă te întrebi de ce nu ai parte de lucruri bune în viața ta, încetează!
Dacă
te întrebi unde e plăcerea, bucuria, armonia pe care ceilalți o posed ,
dar pe care tu nu știi unde să o găsești, încetează!
Dacă te întrebi de ce nu ești norocos sau de ce nu ești iubit, încetează.!
Dacă te întrebi de ce nu poți zâmbi și tu ca ceilalți oameni din jurul tău, încetează!
Dacă te întrebă de ce ești trist, de ce ești singur, de ce nu poți vedea ceea ce alții văd, ești pe calea cea bună.
Ia-ți un moment numai al tău, în care să stai la o mică discuție cu sufletul tău.
Ascultă-l,
vezi care îi sunt plângerile, nevoile și gândește-te cum să faci astfel
încât să-i induci starea de echilibru atât de necesară unei stări de
bine.
Notează-ți toate off-urile și toate întrebările și răspunde-i cu sinceritate.
Vei vedea că totul pornește din suflet. Acolo unde este liniște va fi armonie.
Acolo unde e armonie, va fi veselie. Acolo unde va fi veselie, va fi fericire.
Nu ezita în a căuta soluții pentru a-ți răsfăța sufletul.
Mulțumirea vine din interior.
Ca
să poți fi fericit și mulțumit cu ceea ce ai, ca să poți munci cu
pasiune și dedicare pentru realizarea viselor tale, ca să te poți trezi
dimineața cu mintea plină de gânduri optimiste, este important să ai un
suflet debordând de energie, un suflet care să nu cunoască oboseala și
rutina."
Întâlnim oameni pentru care-i suntem recunoscători vieții că ni i-a
dăruit, dar și oameni pentru care blamăm soarta, considerând că dacă nu
i-am fi întâlnit, viața noastră nu ar fi fost umbrită de nefericire.
Întâlnim oameni pe care-i învinovățim pentru eșecurile și deziluziile
noastre, dar și oameni cărora le purtăm recunoștință pentru tot ceea ce
au adus bun și frumos în existența noastră.
Sunt oameni care intră în viața noastră pentru a ne ajuta să devenim
persoanele care trebuie să fim, fiindcă unii dintre ei ne ajută să ne
formăm personalitatea. Alții ajută la educația noastră, fiind acei
oameni de la care avem de învățat și care sunt demni de urmat prin
exemplul bun oferit. Dar trebuie ca în viață să întâlnim și oameni de la
care să nu învățam nimic bun, care prin felul lor de a fi ne fac să vedem partea urâtă a sufletelor lor și să nu ne dorim să fim la fel ca ei.
Întâlnim oameni care ne ajută să fim pozitivi, care ne motivează și care
ne ambiționează, dar și oameni care ne descurajează, care ne pun
piedici și care se străduiesc să ne țină în loc.
Întâlnim oameni de care ajungem să depindem sufletește, dar pe care îi
pierdem într-o zi, ceea ce ne face să căutăm disperați alți oameni cu
care să-i înlocuim.
Întâlnim oameni care ne fac promisiuni și care ne fac să visăm, dar care
nu ne oferă nimic și care doar ne fac să așteptăm zadarnic irosindu-ne
timpul, sentimentele și visele, iar într-o zi ne abandonează lăsând în
urma lor tristețe, durere și dezamăgire.
Întâlnim oameni care trăiesc pentru noi și care ne fac foarte fericiți,
oferindu-ne toată dragostea lor, dar și oameni care trăiesc doar pentru
ei și care nu fac altceva decât să ne folosească în scopurile lor, pentru a ajunge acolo unde își doresc.
Întâlnim oameni care ne redau încrederea, amintindu-ne că în spatele
măștilor cu care ne-a împovărat răutatea lumii, se ascund niște ființe
minunate, dar și oameni care ne fură naivitatea cu care credeam în
frumusețea lumii și care ne obligă să apelăm la măști de protecție.
Întâlnim oameni care ne oferă amintiri minunate la care apelăm atunci
când nu mai avem nimic, dar și oameni a căror amintire doar deschide
răni încă sângerânde ale sufletului.
Întâlnim oameni care ne mint, care ne rănesc, oameni răi și egoiști, dar
și oameni care vindecă rănile noastre din trecut și care ne redau
încrederea în noi, în frumos și în iubire.
Întâlnim oameni care ne fac să plângem până la epuizare, dar și oameni cu care râdem în hohote.
Întâlnim fel și fel de oameni... Oameni pe care-i iubim, oameni pe
care-i urâm, oameni pe care-i uităm şi oameni care ne vor locui
sufletele toată viața.
Dar pe niciunul dintre aceşti oameni nu îl întâlnim întâmplător...-
-sursa-http://adevarul2012.blogspot.ro/-
"De la fiecare om ce a pasit pe drumul meu am luat cate ceva. De la
unii am luat lacrimile si le-am pus la mine. Iar daca nu le-am putut lua
m-am asezat langa ei si am decis sa
lasam toate lacrimile sa curga apoi ne-am ridicat . Fara putere dar cu
incredere ca maine soarele o sa apara in suflet. De la altii am luat
durerea. Am asezat-o incet in sufletul meu fara sa isi dea seama. Nu o
puteam alunga pur si simplu, trebuia purtata de cineva un timp. Ma
priveau si imi ziceau : “Nu ma mai doare. Ma simt bine langa tine.” De
la unii am luat tristetea, pesimismul, neincrederea. Unii erau mult prea
egoisti, mult prea mandri. Le-am luat si egoismul si mandria si le-am
pus intr-un loc unde nu poate fi gasit de nimeni. Nu. Nu este in
sufletul meu. Acolo are loc doar incredere, respectul,bunatatea iubire.
Iar daca din greseala dau peste ele, le privesc si le spun de fiecare
data ca nu imi plac, nu le doresc langa mine. Multi dintre ei astazi imi
zambesc cand ma privesc si imi multumesc. Le-as spune sa nu imi
multumeasca doar sa imi zambeasca din suflet. Din acel suflet astazi
increzator si iubitor. Imi doresc sa-i stiu fericiti si sa le vad
zambetul de copil inocent si inocenta pe care o are un copil. Le-as
spune sa nu si-o piarda niciodata. Sa aiba incredere mereu in ei. Le-am
luat ceea ce nu-i onora, nu-i facea fericiti. Dar fericirea, fericirea
am lasat-o si daca am mai putut adauga si eu la ea, am facut-o.
Sa nu iei niciodata fericirea de pe chipul oamenilor. Daca poti mai
adauga si tu la ea. In schimb sa iei mereu tristetea, neincrederea. Dar
lasa-le increderea in ei. Sa le iei egoismul dar lasa-le bunatatea. Sa
le iei tot ceea ce ii face nefericiti. Dar sa le lasi mereu fericirea."
-sursa- Dincolo De Ganduri-
In drumurile mele astazi ,parca am vazut mai multi oameni care cersesc la
colt de strada...nu vreau sa judec pe nimeni,dar acum vreo cinci ani
am fost atacata exact de un baiat care-i dadeam mereu bani pentru ca
spunea ca este sarac si bolnav. Intr-un timp am refuzat sa mai dau bani
la astfel de oameni,dar in final nu am rezistat. Sunt constienta ca
fiecare dintre noi trebuie sa contribuie cu cate ceva atunci cand un om
este intr-un impas,sa nu fim nepasatori atunci cand intalnim astfel de
oameni...sa nu ne lasam ademeniti de nepasarea altora. Imi este greu
cand vad astfel de oameni si atunci imi vin in minte fel de fel de
scenarii...oare cum au ajuns in situatia asta...ce poveste de viata
au,caci cu siguranta au o poveste. Dar cred ca numai in noi sta puterea
schimbarii pentru ca nimeni nu ar trebui sa fie singur pe pamant.
Trebuie doar sa le acordam o sansa,de a intelege drama vietii lor,sa-i
creditam si sa-i convingem ca putem fi oameni in a le da un mic ajutor.
Trebuie sa fim buni...iar cei ce nu suntem,putem devenii.
"Sunt un om care face destule greșeli; pe unele le îndreaptă, pe
altele nu, un om care are și regrete și împliniri, care uneori e
incredibil de naiv și enervant de copilăros.
Sunt un om care a fost
rănit de atâtea ori și care inconștient a rănit la rândul lui, un om de
încredere, care oferă din toată inima iubire și prietenie, un om cu
temeri, cu dezamăgiri și cu bucăți de viață pierdute pe drum și nu
consider că am nevoie de aprobarea nimănui pentru a fi exact așa cum
sunt.
Aparențe. Ne pierdem unii pe alții prin mulțimea de aparențe…"
-sursa- http://momenteinviata.ro/aparente/-
Fie ca aceasta zi frumoasa sa-ti deschida poarta unui viitor plin de
succese,cu multe carti scrise...Dumnezeu sa-ti dea un curcubeu la
fiecare furtuna,un zambet la fiecare lacrima,impliniri si multa iubire.
Astazi am sa culeg cate o floare pentru fiecare prieten prezent in
sufletul meu...o floare cu multa dragoste si pentru tine Celestine. In
fiecare floare culeasa voi pune cate un strop de
bunatate,bucurie,multumire,apoi ma va ruga la Dumnezeu sa aduca soarele
si fericirea in sufletul tau. La multi ani scumpa mea prietena si-ti
doresc din suflet ca in drumul lin al vietii tale sa rasara mereu cate o
raza de soare care sa-ti aduca fericire,bucurie,multa sanatate si
putere de munca...sa ai sufletul curat si toate dorintele sa ti se
indeplineasca. Sa ai o zi frumoasa in care toate darurile sa se opreasca la tine… sa ai
suficienta rabdare
incat nimic sa nu te supere...atata incredere incat sa simti peste tot
in
jurul tau iubirea oamenilor... atata calm incat sa auzi muzica
cerurilor
si destula modestie incat sa vezi in jurul tau toate calitatile celor
care te insotesc in aceasta calatorie prin viata. La multi ani ani frumosi si iti doresc cu toata dragostea multa sanatate,putere de munca . La Multi Ani Celestine!
Sunt zile in care traiesc,in care plutesc de fericire si zile in care
tristetea si durerea ma innebunesc...sunt momente in care ma prabusesc
interior...urasc aceste momente de slabiciune pentru ca le am si eu ca
orice om...inteleg foarte bine este perfect uman sa am astfel de stari.
Da...am zile cand sunt slaba...cand simt ca ma doboara ceva...da...eu
cea optimista,cea puternica...dar promit sa lupt si sa nu mai am astfel
pe sentimente. Trebuie sa traiesc si nu regret nimic din ce am facut...din ce mi s-a
intamplat...traiesc dupa regulile societatii in care traim,care in
ultimul timp m-a dezamagit complet,dar mai ales traiesc dupa regulile si
principiile mele in care cred cu adevarat...mereu m-am ascultat pe mine
si am actionat asa cum am simtit eu.
Toate momentele vieții sunt unice. Momente importante care te-au pus la
încercare. Momente care te-au făcut cine ești. Momente prin care viața
îți trece prin fața ochilor. Niciodată nu poți ști ce îți rezervă
viitorul. Radiază! Bucură-te! Zâmbește! Întreabă iubirea și îți va spune
ce să faci. Trăiește liber în minte și în inimă alături de Doamnezeu !
Ieromonah - Hrisostom Filipescu-
„A fi bogat înseamnă a dărui, a nu dărui nimic înseamnă a fi sărac. A iubi înseamnă a trăi, a nu iubi nimic înseamnă a fi mort.
A fi fericit înseamnă a te devota, a nu exista decât pentru tine
înseamnă a te refuza pe tine însuţi şi a te sechestra în infern.”-Eliphas Levi
"Fiecare om care pleacă din viața noastră lasă un gol, luând cu el și o
parte din noi pe care uneori probabil că nici nu știam că o avem și
chiar dacă știam cu siguranță nu am fi vrut să o pierdem. Eram noi, un
tot, un întreg, o armonie și dintr-o dată ne-am simțit mai goi, mai
vulnerabili.
Da, fiecare om care pleacă lasă un gol, dar și o lecție. Pentru că fiecare om înseamnă o poveste, iar fiecare poveste înseamnă o lecție.
Mă încearcă un sentiment ciudat atunci când un om nu mai face parte
din viața mea. Nu contează că a fost alegerea lui sau din anumite motive
eu nu l-am mai dorit alături de mine. Nu contează că lacrimile au fost
ale mele sau ale lui, așa cum nu contează că pe undeva s-a rătăcit o
parte din mine sau o parte din el. Nu mai contează nici dacă au fost
niște copilării sau lucruri de neiertat.
Nu contează că doar așa am putut să învăț blestematele alea de lecții,
ci contează că odată, demult, eu am însemnat ceva pentru ei, iar ei au
însemnat ceva pentru mine.
Ce s-a spus, ce s-a gândit, ce s-a simțit… poate nu vom ști niciodată
nici unii, nici alții. Dar ne vom aminti mereu că undeva, cândva, a fost
cineva. Un cineva care deși a plecat sau a fost alungat a lăsat în urmă
un ceva de care te vei lega mereu.
Mi-e dor de oamenii care au fost cândva. Sau poate… poate mi-e dor doar de ceea ce credeam eu că sunt." -sursa- http://momenteinviata.ro/oamenii-care-au-fost-candva/
Mulţumesc omule care ai intrat în viaţa mea şi mi-ai înseninat
zilele. Îţi mulţumesc pentru că m-ai făcut să zâmbesc şi pentru că m-ai
făcut să zic că merită trăită viaţa. Deşi de multe ori nu ai ştiut, m-ai
convins să merg mai departe. M-ai convins să ridic capul sus şi să-l
ţin aşa fără să mă mai las înfrântă. De multe ori, inconştient, te-ai
apropiat de mine şi mi-ai bandajat rănile. Mi-ai luat inima rănită şi
ruptă în mii de bucăţele şi ai sclădat-o în balsam. Când era cât pe ce
să renunţ la visul meu, te-ai apropiat şi optimist, mi-ai zis cât de
important e să-ţi urmezi visele. Atunci, am luat visul meu aruncat în
coşul renunţării şi l-am pus pe picioare. M-ai ajutat să-mi îndeplinesc
multe dintre dorinţe. Deşi nu ţi-ai dat seama, tu ai fost prietenul bun,
femeia de lângă mine, vecina, necunoscutul, etc. Tu omule bun, m-ai
ridicat fără să vrei. Şi nu ai fost doar o persoană, ci ai fost o
multitudine de persoane care sunt sigură că vor mai fi de-a lungul
vieţii.
Iar ţie, omule care mi-ai împroşcat inima cu noroi, care mi-ai
pervertit visele şi ţi-ai bătut joc de naivitatea mea, îţi mulţumesc şi
ţie pentru că mi-ai arătat ce înseamnă viaţa. Mulţumesc pentru că mi-ai
deschis ochii, că mi-ai arătat ce înseamnă trădare, uitare, că mi-ai
arătat ce înseamnă să strângi din dinţi şi să reprimi cele mai violente
sentimente. Tu, omule care mi-ai călcat inima, sentimentele şi
încrederea în picioare, eşti prietena mea cea mai bună, eşti persoana pe
care am iubit-o, persoana de la colţul străzii, persoana care m-a
bârfit sau doar cineva invidios.
Om străin, nu ai idee cât impact ai asupra vieţii unui om. Data
viitoare, ai grijă ce fel de impact ai. Ai grijă dacă aduci
binecuvântare sau blestem în viaţa celui de lângă tine, ai grijă dacă
laşi un gust amar sau unul dulce. Ştii să fii un cadou pentru alţii?
Şi…mulţumesc ţie, om străin!
-sursa-https://capshunik.wordpress.com/-
"Totul e foarte bine şi frumos când trăim în “bine” şi în “frumos”. Totul
e minunat atunci când toate lucrurile merg exact aşa cum îţi propui.
Dar ce faci atunci când în viaţa ta apar situaţii în care pur şi simplu
nu ştii cum să procedezi, nu ştii ce decizii să iei, nu ştii încotro să o
apuci? Cum îţi mai poţi menţine liniştea şi echilibrul interior când
lucrurile încep să scârţâie în viaţa ta?"
-sursa-http://frumusetefeminina.ro/cum-sa-ti-mentii-linistea-inte…/
Cred ca nu exista om pe lumea asta care sa nu greseasca...toti avem
momente cand nu suntem corecti si suficient de sinceri. Multi dintre noi
ne stim limitele noastre pentru a nu lovi pe altcineva. As vrea sa
cred ca stim pana unde putem merge cu incorectitudinea incat sa nu
lovim pe nimeni... dar totul depinde de caracterul nostru. Vreau sa cred
ca multi dintre noi suntem oameni
frumosi cu caractere deosebite in care demnitatea si omenia nu lipsesc.
La urma urmei toti avem pacatele noastre,poate si frustari incat avem
tendinta sa privim lumea prin prisma experientelor noastre...de aceea
oameni buni cat nici noi nu suntem corecti,nu avem dreptul sa judecam pe
cineva...pentru ca in final oamenii pot trai fara a face greseli,dar
numai daca ar trai singuri. Eu raman mereu vesnica optimista si sper ca
intr-o zi...noi oamenii ne vom trezi.
In
viata, orice este posibil… azi, ai totul sub control, iar maine, o
singură picatura poate sa umple paharul şi echilibrul interior dobandit
cu greu, sa se duca pe apa sambetei.Sant
zile in care simtim ca nu mai sunt solutii, ca toate s-au epuizat ,ca totul a
fost in zadar ,dar crezand ,sperand,si luptand ,totul parca renaste intr-o
clipa si ne dam seama ca asa trebuia poate sa fie ,ca aveam nevoie de acea lectie pentru a deveni mai
puternici si mai buni.Intotdeauna am fost o luptatoare cand mi-am dorit ceva cu adevarat. Am pierdut uneori ,dar am regandit si am castigat in final.Unele vise s-au implinit atat de greu, la altele nu am renuntat si nu o voi face pentru ca inca cred ca este posibila implinirea lor.
Am fost obsedata intotdeauna de cele doua fenomene care tin de fiinta umana
-nasterea si moartea.Atunci cand ne nastem plangem,iar cei ce ne ajuta
sa venim pe lume,ne intimpina razand. De aceea trebuie sa traim viata
pentru ca atunci cand o vom parasi, sa plecam razand. Sigur teoretic ar
fi foarte frumos. Dar am observat in majoritatea cazurilor,ca omul se
desprinde greu de viata pe care a trait-o,fie ea buna s-au rea ,si
uneori chiar cu frica.De aceea cand suntem in viata risipim anii ,iar la
moarte cersim clipa de viata.Si totusi cele doua fenomene au in comun
plansul:
-plansul copilului cand se naste.
-plansul familiei pentru cel care a parasit lumea.Sigur un om nu vede
lucrurile bune care le are,pana in momentul in care le pierde... dar atunci
este foarte tirziu.
Nici eu nu mai stiu ce este viata cu
adevarat,suferinta,munca,iubire,satisfactie.Un lucru stiu: daca avem norocul de a primi darul de a trai ,atunci trebuie sa profitam ,pentru ca
niciodata nu stii ce se va intampla in clipa urmatoare.
Putini stiu sa traiasca viata. Daca ar sti omul ce se va intimpla in
secunda urmatoare,poate ar dramui fiecare clipa.Nu,nu trebuie sa las sa
se risipeasca viata.Trebuie sa caut in adincul inimii si sigur voi sti
sa traiesc.Viata este o realitate ce trebuie traita,ea nu este o enigma
Foarte putini dintre noi stiu sa traiasca ... nu totul se rezuma la
bani.Viata pentru mine inseamna a te bucura de orice lucru marunt caruia
majoritatea oamenilor nu le dau importanta.In viata niciodata nu
trebuie sa te indoiesti de gandurile tale pentru ca ele iti arata cu
adevarat ceea ce esti tu.Fiecare om are rolul lui pe aceasta lume,
nimeni nu este nascut fara un scop. Toti avem destinul nostru de la care
nu ne putem abate niciodata.Viata mai inseamna si prieteni dar si
dusmani.
Este si foarte schimbatoare pentru ca oricand isi poate schimba
directia. Acum esti in varf ,peste putin timp esti la pamant,s-au acum
esti sanatos,dar la fel in secunda urmatoare poti fi si bolnav.
Asta este viata si noi trebuie sa o acceptam ca atare.
In fiecare zi trebuie sa deschidem usa sufletului ca sa daruim iubire si
lumina,zambete si sperante celor din jur. Mereu ma intreb cine sint
ingerii? si parca cineva imi sopteste...ca ingerii sant oameni care dau
lumina si care lasa aceasta scinteie sa treaca prin ei,si daruiesc
multa,multa iubire.Acolo unde sunt ei,totul devine clar si luminos. Ingerii sunt oamenii de
langa noi,ei nu au aripi,dar prin ceea ce fac parca au aripi. Am intilnit
mereu oameni ingeri,am simtit ca sufletul meu primeste energie si in
felul acesta am mers mai departe,si va asigur ca langa mine am simtit
adesea un inger pazitor care m-a ajutat sa trec de momentele dificile
din viata mea. Pe ingerasul meu cred ca l-am auzit de cateva ori in viata, in momente
cruciale, pot numara pe degete aceste dati cand s-a intamplat. Vocea ca
un clinchet de argint mi-a spus ce sa fac pentru a realiza ceva,a
scapa de o problema.Si asa a fost,iar eu am facut tot ce mi s-a spus sa
fac.
"Ei nu ne pot lua demnitatea noastră dacă nu le-o dăm" ( Mahatma Gandhi)
De ce, doamnele mele, încuviinţăm bărbaţilor să urce pe scara
priorităţilor noastre până a ocupa primul loc, înainte ca aceştia să fi
făcut vreun merit? Ceea ce am de spus în favoarea condiţiei masculine
este faptul că nici măcar nu au cerut să li se ofere acest tratament
privilegiat ci suntem noi femeile, care liber, am decis să le facem o
astfel de favoare. Dacă aceştia nu ne bagă în seamă devenim lipitoare,
când suntem tratate cu lipsă de respect mereu le găsim câte o scuză, iar
dacă ne aflăm într-o relaţie în care ei nu se implică suficient,
depunem noi dublă cantitate de energie şi dragoste şi pentru ei. Dormim
ei, visăm ei, respirăm ei. Şi unde a rămas, doamnele mele valoarea
noastră ca persoane independente? Cui am lăsat demnitatea?
Ştiu ce îmi vei spune: " Doare până la sânge să adormi singură în patul
rece, să iei micul dejun cu scaunul din faţa ta gol şi de aceea am o
relaţie cu el, chiar dacă nu-l iubesc"; " Am împlinit 35 de ani, sunt
singură şi ceea ce este cel mai grav, înşelată de fostul meu soţ. Crezi
că se va mai uita cineva la mine? Cum vrei să mă simt?"; "Prietenul meu
tocmai şi-a luat tălpăşiţa şi pe deasupra mereu m-a tratat rău". Aici
văd două aspecte negative: femeile (dar şi bărbaţii) care se simt
„neiubibile”- acelea care consideră că nu au suficiente calităţi , fie
acestea fizice sau spirituale, pentru a fi iubite, şi cele
„nereiubibile”- acelea care după câteva relaţii eşuate au pierdut
speranţa să fie din nou iubite. Doamnelor, acestea sunt doar mituri
create în mintea noastră, care au devenit o realitate doar pentru că noi
le-am crezut ca fiind adevărate !
Înţeleg- în aceste condiţii este dificil să-ţi menţii demnitatea, să-ţi
controlezi furia, dezamăgirea şi să înfrunţi ziua de mâine cu inima mai
mult bucăţele decât întreagă, însă data viitoare, madamme Preţioasă,
când Dl. Tont Tontănescu te va contacta, fă-mi o favoare şi fă-ţi o
favoare şi nu-i mai acorda nici cea mai minimă atenţie. Priveşte-te în
oglindă şi repetă-ţi pentru tine până te vei convinge: sunt
frumoasă,deşteaptă, capabilă şi merit să fiu iubită şi respectată.
Împune-ţi standarde înalte şi ţine-te de ele. Fă o promisiune cu inima
ta de a fii decentă, pentru că ceea ce te va ajuta să mergi mai departe
nu este gândul că " frumosul* etern* burlac* care* nu* are* nevoie* de*
nimeni* decât* de* propia* persoană*" te-a părăsit, ci atitudinea ta
demnă în faţa despărţirii. Şi dacă el nu-şi va da seama niciodată de
comoara pe care a pierdut-o pe drum? Pierderea lui, în niciun caz a ta !
Consideri că nu eşti pregătită pentru schimbare? OK. Anunţă-mă când vei
fi primit suficiente umilinţe !Şi din nou îmi vei spune: nu ai cum să mă înţelegi Martha, tu nu ai
trecut prin aşa ceva ! GREŞEŞTI! Fiecare dintre noi am băut dimineaţa
ceaşca cu ciocolată cu singura companie a radio-ului tărărăind o melodie
oarecare, toţi am simţit măcar o dată în viaţă cum este să-ţi fie atât
de dor de acel cineva special încât să te doară pielea, toţi ne-am văzut
în poziţia de a cerşi un gram de iubire şi de a nu primi nimic în
schimb. Cerul este pentru toţi, şi toţi am avut şi nopţi fără de
stele care să ne lumineze drumul...însă, gândeşte-te că acelaşi umilinţe
care te-au doborât sunt şi cele care te vor ridica. Singură nu eşti niciodată ! Te ai pe tine şi un Dumnezeu mare pentru a spune: punct şi de la capăt !
Şi tu te întrebi: dacă acel bărbat nu a făcut nici un merit şi nu m-a
preţuit cum trebuie, atunci de ce l-am pus pe primul loc în viaţa mea? :
din prea multă iubire pentru el şi din prea puţină pentru tine ! -sursa- Marta Barbu, "Chirurgia Inimii"-http://sindromulpeterpan.blogspot.ro/-
Noi oamenii, suntem obisnuiti sa purtam din cand in cand cate o masca.De multe ori suntem atat de nesiguri incat am ajuns sa ne mintim pe
noi insine, purtam acea masca cu dezinvoltura, doar fiindca ne este frica sa ne privim
asa cum suntem – egoisti, plini de ura, de minciuna, invidiosi
,gelosi, si fara dragoste, batjocoritori si
indiferenti.Din pacate Dumnezeu ne-a lasat prada mintii noastre nebune, incat am
inceput sa credem minciuna- adevar si adevarul- minciuna.Atunci cand
trebuie sa ne uitam la noi, ne vedem invers decat suntem si asta
ne convine de minune, chiar daca undeva din fundul inimii noastre un
glas ne striga incontinuu ” egoistule, invidiosule”…avem acea masca la
indemana, o punem si ea ne fereste de durerea care ne-ar fi provocata
atunci cand am lasa-o jos si am apuca sa ne vedem asa cum suntem in adevar.
Stau si ma gandesc ... ce imi doresc eu cu adevarat?Sigur, imi doresc numai sanatate.Este o întrebare grea, o întrebare care contează cu adevărat. Cu totii ne dorim sănătate deplină , relații autentice și serioase,
inspirație și creativitate, credință și bunăstare, echilibru și
hotărâre, împăcare cu sine și cu ceilalți.Poate că-i suficient să ne împăcăm
cu noi înșine și să încercăm să ne împlinim idealurile, fie ele mai mult
sau mai puțin , atât cât ne permite timpul vieții.
Iubesc oamenii,dar ma oboseste profund inconstienta lor,de asta de multe
ori ma ascund,si nu stiu cum sa fiu puternica,pentru ai proteja pe cei
dragi.Sunt zile cand adun in sufletul meu multe semne de
intrebare .Poate timpul imi va raspunde...cine stie! Puternic... este un cuvant ‘puternic’, iar noi suntem atat de slabi,incat vreau sa ma inclin in
fata lui si vreau sa invat din taina ce l-a facut de neclintit…dar oare
pot singura sa ii descopar misterul?Si totusi a fi puternic vine din interior ,vine incetul cu incetul . Cred ca tuturor ne place sa fim puternici si mai ales sa ne prefacem ca loviturile pe care le primim, nu ne dor,sa zambim in fata tuturor parand ca nimic nu ne doboara.Uneori ne este jena sa ne aratam sufletul rupt in bucatele pentru ca te macina pe dinauntru. Sufletul pare ca iti este tot mai greu... pana si aerul din
jurul tau ti se pare apasator. Cu fiecare gand sau cuvant pe care ti-l
amintesti, se mai rupe o bucata din tine. Pentru mine a fi puternic inseamna sa reusesi sa faci tot ce iti
propui, sa reusesti sa invingi raul prin bine,sa nu te dai batut si sa
mergi inainte indiferent de situatie.si sa nu uiti ca orice esec e un
pas inainte, iar orice drum plin de obstacole te va calauzi spre
succes.Chiar nu stiu, daca sunt o persoana puternica, incerc doar sa fac totul
cat mai bine si sa imi demonstrez ca... se poate si mai bine.
"Nu avem rabdare sa asteptam dragostea. Crestem cu setea nebuna de a
ne indragosti. Ne visam mirese inca de cand rasfoim primele carti de
povesti, in care nu exista nici un final fara nunta mare si fara „si-au
trait fericiti pana la adanci batranete”. Si-apoi ne indragostim
orbeste, din dor nebun de dragoste, chiar daca uneori alegem la
intamplare omul langa care sa ramanem.
… Stim ca trebuie sa vina dragostea, dar nu avem puterea sa o
asteptam pe cea adevarata. In anii de singuratate ne incoltesc
banuielile cum ca nici n-ar exista marile iubiri. Sintagma „nimeni nu-i
perfect” ne oblojeste compromisurile si ni le face suportabile, in vreme
ce „oricum nu gasesti pe altcineva mai bun” ne justifica inertiile.
Si-atunci ne cautam cu tot dinadinsul un surogat de iubire. Ne multumim
cu relatii caldute, pe care le consideram mai bune ca nimic, desi in
adancul inimii stim ca am facut rabat de la multe sperante.
… Imi pare rau de toti anii in care am facut compromisuri. Mi-e ciuda
de toate risipirile mele de pana acum. As fi vrut sa fi avut rabdare.
Dar pentru ca nu mai pot schimba nimic, ii rog, pe cei care pot, sa
nu-si franga aripile in vieti mintite. Sa astepte zborul cel mai inalt.
Pentru ca norocul ii ajuta pe cei curajosi. Pentru ca dragostea vine
doar la cei care au puterea s-o astepte."
- fragment din cartea Dragostea e un bonsai, de Alice Nastase-
Cred ca un singur motiv pentru ati trai viata este:Viata-pentru ca este
frumoasa,este darul cel mai scump dat de Dumnezeu si trebuie traita.O
viata fara speranta? Oare nu este viata noastra un sir de planuri
,idealuri,sustinute de speranta unui scop anume de a deveni realitate?Speranta este acea pata de culoare care refuza sa se amestece cu
umbrele vietii,ea ne sopteste ca visele noastre pot deveni
realitate.Toti speram la ceva,asta ca sa trecem mai usor peste
greutatile vietii.