Totalul afișărilor de pagină

marți, 9 iunie 2015

Nici eu nu mai stiu...

Am fost  obsedata   intotdeauna de cele doua fenomene care tin de fiinta umana -nasterea si moartea.Atunci cand ne nastem plangem,iar cei ce ne ajuta sa venim pe lume,ne intimpina razand. De aceea trebuie sa traim viata pentru ca atunci cand o vom parasi, sa plecam razand. Sigur teoretic ar fi foarte frumos. Dar am observat in majoritatea cazurilor,ca omul se desprinde greu de viata pe care a trait-o,fie ea buna s-au rea ,si uneori chiar cu frica.De aceea cand suntem in viata risipim anii ,iar la moarte cersim clipa de viata.Si totusi cele doua fenomene au in comun plansul:
-plansul copilului cand se naste.
-plansul familiei pentru cel care a parasit lumea.Sigur un om nu vede lucrurile bune care le are,pana in momentul in care le pierde... dar atunci este foarte tirziu.
Nici eu nu mai stiu ce este viata cu adevarat,suferinta,munca,iubire,satisfactie.Un lucru stiu: daca  avem norocul de a primi darul de a trai ,atunci trebuie sa profitam ,pentru ca niciodata nu stii ce se va intampla in clipa urmatoare.

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

2 comentarii:

  1. si Lacrima de pe obrazul tau, pare sa aibe Viata sa.. Viata sa eterna.. atat de libera, atat de plina(de cele ce doar ea stie ce poarta cu sine), atat de Cristatalina.. atat de pura..s-a nascut deja! desi poate ar fi dority sa-ti apartina....

    RăspundețiȘtergere
  2. Un blog foarte frumos, felicitari.

    RăspundețiȘtergere