Va veni o vreme in care cu siguranta de vom da seama, ca orice zi in care nu stim sa fim fericiti ,este o zi irosita, o zi pierduta care nu va mai veni niciodata inapoi.Nu avem nimic de pierdut,
doar de castigat. Fericirea nu va veni intr-o anume zi... intr-o anume
conjunctura. Ea este in noi din ziua in care ne-am nascut, sta in
puterea noastra sa o lasam libera si sa-i dam voie sa lucreze pentru noi. In ultima vreme ma obsedeaza trecerea timpului,si ma
intreb daca chiar exista sau noi suntem setati intr-un anume fel sa il
simtim... sa-l traim. Stiu insa ca trebuie sa ne traim clipa astfel
incat atunci cand vine
sfarsitul si tragem linie, sa simţim ca pretioasa viata pe care ne-a
dat-o Dumnezeu nu am irosit-o degeaba, ci am slujit-o cu cinste şi
daruire.Da, este adevarat ca in cautarea fericirii trebuie sa alergi si
tot sa alergi fara sa te opresti... fericirea nu are limite, este pur si
simplu fara sfarsit.
:)
RăspundețiȘtergereServus Gabriella, unele taceri par a fi Chemari.
MUltumesc!
Buna Anca,imi pare bine ca ai revenit!
Ștergere