Mi-e dor de tine, mama! Mi-e tare dor...

Ieri nu am fost in stare sa scriu nici macar un rand despre Mama mea. Ma aflam in masina,imi arunc ochii peste ceasul de la bord si vad 11,53.Exact acum o luna ,mama mea a murit. Nu stiu ce s-a intamplat,stiu doar ca atunci cand au venit cei de la ambulanta,avea toate functiile vitale in ordine,dar promit ca voi afla. Cand am vazut 11,53,parca inima mea s-a faramitat in doua de durere,ca sunt pierduta intr-o lume dezlantuita si plina de griji...si acum ma doare...ma doare rau de tot. Am crezut ca mama mea este nemuritoare ,ca nici o secunda nu ar putea sa plece de langa mine.Asta este...asa am crezut!. De cand a plecat mama mea,am cazut de atatea ori,ma lupt singura cu inima franta ca nu mai am sustinerea morala a ei. Dumnezeu m-a ales pe mine sa fiu langa ea si sa o ingrijesc... de ce am fost numai eu langa ea ,nu stiu, dar ii multumesc lui Dumnezeu caci cu cateva minute inainte sa plece la cer ,am vorbit,am ras impreuna,am incurajat-o...am imbratisat-o. Nici nu stiti cat de pretios este timpul acum...imi dau seama cu fiecare zi care trece, ca fiecare clipa poate fi ultima, si constientizez ca cei dragi de langa noi sunt nepretuiti si nimeni niciodata nu le mai poate lua locul. Sa ma ierti  Mama daca nu am facut mai mult pentru tine, atata timp cat erai langa mine!Dragostea ta imi lipseste atat de mult ,sufar si plang in noapte.Am cautat-o in jur, oriunde dar nu este si stiu ca nimic nu o poate egala.Mi-e dor de tine, mama! Mi-e tare dor!

 

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.

gabriella.