Mi-a obosit si trupul, si sufletul , dar si eu...atat de multe s-au intamplat intr-un timp atat de scurt ca parca nu mai suport.Am ajuns sa nu mai stiu cine sunt, o straina chiar si pentru mine.Dorul de tine imi ucide sufletul, pe zi ce trece si doare tot mai tare .Nu am ce face! Am crezut ca poate cu timpul durerea va fi mai mica , dar nu este adevarat. Din ce in ce, durerea este mai mare , sunt zile intregi cand nu ma pot linisti ,nu ma pot aduna ,nu ma pot controla .As da orice , mi-as da viata sa te mai vad , sa-ti aud glasul ,sa-ti aud rasul ,sa te vad asa cum erai tu , si mereu va fi aceeasi intrebare ,, DE CE ?"
gabriella.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu