Oriunde as merge...

Oriunde as merge, cu orice as merge…privesc oamenii,pe cei de langa mine, care isi manifesta diferit si surprinzator uneori emotiile calatoriei, pe cei de pe drum, care atipesc in vise mai frumoase, pe cei care ne asteapta la destinatie, cu nerabdare, pe cei de acasa, lasati pe un peron.
Emotia dinaintea unei calatorii este pentru mine intensa, cu pregatirea bagajelor si a sufletului.De fiecare data, desi plec singura, pe drumuri nestiute pana atunci, imi iau in mana ramasa neocupata bagajul meu sufletesc in care am putina teama de necunoscut, incredere in fortele mele, placere de a privi  tot ce ma va fascina, speranta ca oamenii buni ma vor recunoaste pe strada, resemnarea ca sunt in formare, intr-o formare de drum lung.Sunt bolnava de dor de duca,sa-mi port pasii pe strazi necunoscute, sa-mi strig gandurile ce ma framanta, catre zarile necunoscute, sperand ca de undeva din cer primesc raspuns.

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.