Atunci cand a murit sotul meu, lumea s-a impartit in doua. Cei care l-au plans pentru sufletul lui frumos si cei care au spus ca a fost mai bine asa.Oare stie cineva ce este mai bine sau nu pentru un om?Pentru mine lumea s-a impartit in oameni cu suflet și oameni fara suflet, intre
cei buni si cei rai, intre cei apropiati si cei despre care nu am mai
vrut sa aud vreodata. Am fost furioasa, intrigata si ranita. Au trecut mai bine de trei luni si jumatate iar lipsa lui se simte ca un gol , se accentueaza cu fiecare zi care trece. Si tot la fel, incerc sa umplu acest gol, zi dupa zi. Dar nu reusesc...Imi amintesc de el in fiecare clipa. Ma gandesc la lucrurile care au
fost, la cele care ar fi trebuit sa fie si la cele care nu au mai apucat
sa fie. Imi este imposibil sa arunc amintirile intr-un colt al memoriei si sa ma fac ca am uitat,dar asta nu inseamna ca sentimentele nu ma vor ajunge din urma intr-un
moment de slabiciune, ca sa-mi aduca aminte ca unele lucruri nu se uita
niciodata.Stiu doar un singur lucru...ca am pierdut cel mai bun om,prieten si sot.
Iti transmit din suflet Lumina si Iubire. gabriella.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu