INTRE CER SI PAMANT...

 Uneori vine o perioada, cand renunt la suferinta, tristete si invat sa fiu eu cea de acum, mai puternica, mai iubitoare cu cei din jur, mai iertatoare si mai ales, mai aproape de bunatate , de frumos si de oameni . Greutatile m-au schimbat enorm,dar mi- au deschis un drum catre o lume total diferita de cea pe care am cunoscut-o inainte. Raspunsuri gasesc in mine, acolo unde am gasit si puterea.Sunt absolut convinsa ca nimic nu este vesnic. Nici durerea, nici suferinta, nici necazurile, nici rautatea, nici cele mai mari dusmanii. Am vazut cum intr-o clipa viata iti poate lua tot, chiar si  cele mai dragi fiinte. Am vazut cum te poti trezi intr-o existenta care nu este a ta. Apoi, am vazut cum poti trece prin toate durerile posibile.Da,se  poate pentru ca face parte din viata...Nu stiu de ce se intampla toate astea, dar,  sigur poate sa fie un fel de test de supravietuire. Daca rezisti, in final te va astepta un fel de rasplata.Si mai cred intr-o lege  a Universului ca niciodata nu ti se ia ceva fara sa nu ti se dea altceva in schimb.Am reusit sa-mi recladesc  sufletul,bucata cu bucata,cert este ca nu va sti nimeni cum am reusit sa ma ridic , dar in schimb, sigur voi sti eu ce am de facut. Stiu ca trebuie sa ma rog in fiecare zi pentru ai mei cei dragi , ca sa-i aduc in visele mele, sa depasesc durerea, sa urc scara dintre cer si pamant, sa daruiesc iubirea sincera care inseamna rugaciune si iubire  tuturor, sa cred ca exista mai mult decat viata de aici... sa pot sa traiesc intre doua lumi. Intre cer si pamint...Astazi fiind o zi speciala am dedicat acest post omului care m-a insotit in viata si am strabatut drumul,umar la umar.Si astfel de amintiri nu se vor uita niciodata....

 

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.

gabriella.