De cele mai multe ori, drumul in viata este pavat cu tot felul de incercari. Este uneori ba drept, ba anevoios. Dar, ce mai conteaza…Ce mai conteaza ca, la un moment dat, viata imi va inchide pleoapele ,dar eu stiu ca am sadit adanc, multe radacini, in inimile oamenilor si ele vor ramane acolo pentru totdeauna .Nu sunt nici prima, nici ultima care, candva, va parasi aceasta scena numita "Viata ".Am constiinta impacata ca am fost un om care mi-am vazut de treaba mea,bland si poate prea bun pentru altii,pentru ca altfel nu pot sa fiu. Uneori, mi-am reprosat asta si regret ca nu m-am purtat altfel.Poate sunt prea dura cu mine. Acum regret, da regret, dar n-am ce sa fac. Sa fiu inteleapta ca acum, cu experienta vietii, m-as purta
altfel cu oamenii.Se
spune ca fiecare dintre noi suntem o litera din alfabet singuri, suntem
doar un sunet, dar impreuna cu ceilalti ne transformam in cuvinte, iar
cuvintele formeaza apoi o poveste. Multe am pierdut din cauza firii mele...Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu