De cate ori ma intorc in acest loc ,mi se rupe sufletul in doua. O parte ramane aici si o parte se duce spre cer.
Sunt momente cand ai impresia ca viata este uneori nedreapta si in cele mai multe cazuri,asa este.Iti ofera la un moment dat totul,iar apoi iti ia incetul cu incetul tot ce ti-a oferit pana atunci,apoi ramai pustiit si cu bratele goale.Aici ii pastrez amintirea protejand-o de restul lumii si impreuna cu ea pastrez si o parte din mine. Stiu ca il simt in fiecare clipa... Nu e o nebunie. Este aici cu mine. Aproape, aproape, aproape...nu pot separa ceea ce se leaga in inima pentru ca nu poti ucide un sentiment. Mor doar cei uitati. Nu m-a parasit.Tocmai a luat-o putin inainte, cu un pas.Si vom fi din nou impreuna. Cand ne vom intalni, numai Dumnezeu stie. Intre timp, voi fi aici,intre cer si pamant. Aproape, foarte aproape, pana in ultima zi a calatoriei mele.Retraiesc fiecare moment prin faptul ca amintirea lui e inca vie in sufletul meu, iar vocea lui rasuna, la orice pas, in mintea si casa mea.
Stiu ca unele lucruri nu se uita niciodata,dar cu timpul te obisnuiesti sa le retraiesti zambind amar si nu cu lacrimi pe obraji…
Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu