Astazi de dimineata la ora 7 eram la Spitalul Polizu pentru control...plecand de la ora 3 cu propia masina,si nedormita toata noaptea... eram foarte debusolata...cand am ajuns am fost intimpinata de personalul medical cu mare caldura...nu stiu dar de cate ori merg acolo parca ma simt ca acasa....de fiecare data cand am fost internata aveam rezerva mea...m-am intilnit cu infirmiere,asistente ,medici,brancardierul care m-a recunoscut,pina si omul de la chioscul de ziare si carti si-a adus aminte de mine ca eram clienta lui .Desi imi era frica ...profesorul a fost de nota 10.Am fost prima pacienta cu care a stat de vorba,apoi mi-a facut toate investigatiile necesare si a insistat sa m-i se dea rezultatul pe loc,o singura analiza o primesc dupa o saptamana pentru ca necesita timp...dar dupa parerea dumnealui si aceea va fi buna pentru ca asa cum sa exprimat...nu are cum sa fie altfel. Oricum am fost laudata ca am avut grija de mine...cum spunea 60% a contribuit dumnealui, iar eu 40% pentru ca asa cum am mai spus...mi-am invatat lectia. Da...acum pot spune ca sunt linistita. Cand privesc in urma, ma gindesc ca totul a fost o experienta urita... dar necesara, din care a trebuit si trebuie sa invat ceva...si am hotarat sa nu mai las sa se intimple asta niciodata. Am sa traiesc fiecare zi ca si cand as fi nemuritoare...traiesc pentru a fi fericita ...a fi iubita si a-i iubi pe cei ce imi sunt dragi. Traiesc si imi place atat de mult asta ,incat as striga...iubesc Viata.
gabriella.
ehee ti-am spus eu ..dont worry just smiley:D
RăspundețiȘtergereAi avut dreptate...asa am sa fac.
RăspundețiȘtergereîţi ofer şi aici o îmbrăţişare
RăspundețiȘtergerede la malul mării,cât marea,şi un gând plin de bucurie pentru vestea ce ţi-a liniştit sufletul...să fii fericită şi veşnic iubită..te îmbrăţişez cu mare drag şi admiraţie ptr.curajul şi forţa ta de a iubi viaţa!:)