Astazi am avut parastasul socrului meu si acolo am intilnit o femeie diagnosticata recent de cancer...era extraordinar de demoralizata...auzise de mine si cu acesta ocazie a indraznit sa-i dau unele informatii cu privire la boala. Era mirata ca eu m-am vindecat si ca nici nu mai visez la acesta boala,sau asa cum spunea ea nu imi este frica de cancer. Asa ca ce i-am povestit ei ...va spun si voua. Poti lupta cu acesta boala, pentru ca majoritatea formelor de cancer sunt vindecabile...dar niciodata nu cred ca esti pregatit sa afli ca ai cancer. Drumul catre vindecare este lung si dureros...iti trebuie motivatii puternice sa te gandesti la viata. Dar ce poate fi mai important decit insasi viata...Eu intotdeauna m-am gandit la ce as pierde daca nu as fi luptat...pentru ca este o boala cu care trebuie sa te lupti. Viata este prea frumoasa ca sa te lasi invins...totul este sa iti doresti sa traiesti. Toti trebuie sa luptam pentru a trai...lupti pentru ca ai o familie care are mare nevoie de tine...lupti pentru ca trebuie sa lupti. Inainte sa aflu de boala de cate ori treceam pe linga sectia de oncologie ma speriam numai la gandul ca as putea avea aceasta boala. Dar totul a trecut...si in destinul meu a fost sa infrunt acesta boala. Nu stiu cat a inteles acea doamna ...dar eu sunt sigura ca nimic si nimeni nu m-a va opri sa lupt pentru viata mea...pentru familia mea...pentru prietenii mei.
gabriella.
Hey... Vezi dacă nu prea te-am cunoscut? Ai avut cancer...
RăspundețiȘtergerePăi cancerul, ca şi oricare altă boală, se poate vindeca prin om. Omul, mai precis psihicul uman, este cel mai bun medic, remediu, antidot, sau cum vrei să îi mai spui. Omul a fost creat nu doar după chipul, ci şi după asemănarea Domnului, nu? Deci e clar că are puterni nebănuite. Mintea umană, dorinţa puternică de a trăi pot vindeca multe boli.
Eu cunosc tineri cu diabet atât de veseli şi de dornici de viaţă....asta mă ambiţionează. Şi mă emoţionează în acelaşi timp.
Nu am avut o boală (sau nu una anume, gravă) şi probabil nu ştiu cum aş reacţiona. Dar cu siguranţă aş vrea să fie ca unul din acei tineri care luptă zi de zi cu zâmbetul pe buze să ducă o viaţă cât se poate de normală, chiar dacă sunt dependenţi de insulină şi de tratamente obositoare.
"Toti trebuie sa luptam pentru a trai." CORECT, intru totul de acord. TREBUIE să luptăm înfruntând orice problemă pentru noi înşine mai întâi. Noi cu noi vom fi zi de zi, în orice clipă. Nu neapărat pentru cei de lângă noi. Ei pot fi, sau nu. Doar noi înşine trăim cu noi până la ultima clipă, şi dincolo de ea.
O zi plăcută îţi doresc. Revin, curând!