Te ridică de la pământ și te face să crezi că poți zbura. Uneori îți dai seama în timpul zborului sau când vârfurile degetelor încă mai ating pământul. Cazi, doare puțin dar trece. Uneori nu rămâne nici măcar o vânătaie. Dar ce te faci dacă te trezești prea târziu și sufletul îți e prea zdrobit?
Unele iluzii sunt atât de reușite încât e greu să le deosebești de realitate. Te ridici și îți pui toată încrederea în acel zbor fără să vezi că aripile tale sunt o adunătură de fulgi lipite cu ceară sau prost cusute între ele.
Iubirea este magie iar magia se naște uneori din iluzie."
-sursa- https://www.facebook.com/Naivul-
gabriella.
Acestea sunt de făcut: acceptarea realității și iluziei pentru ceea ce sunt, respectarea realității îngrijind de baza reală a unei relații posibile, respectarea iluziei lăsând-o să ne motiveze. Acestea sunt de evitat: să suferim, să acuzăm, să credem lucruri negative despre noi și despre persoanele de care ne-am atașat. Văd ca fiind un fel demn de a trăi să recunoaștem fiecărei clipe frumoase valoarea independentă de consecințele câștig sau pierdere. O clipă de iubire poate să valoreze cât viața întreagă, chiar dacă e numai în imaginația noastră. E clipa noastră, iluzia noastră, doar pentru noi contează, cu noi dispare din lume. Să o sărbătorim. Fără iluzie nu putem iubi, fie că ne lăsăm luați prin surpindere de ea, crezând fără discernământ în ce ne înfățișează, fie că alegem noi să credem în ceva frumos și ne susținem iluzia conștient. Dar în al doilea caz poate fi un drum greu de înfruntat, ieșind din indiferență, în fiecare zi începând de la același punct zero; chiar numai pentru a oferi lumii cuvinte potrivite unuia care se mai poate îndrăgosti.
RăspundețiȘtergere