Imi simt sufletul ca pe o rana vie, am trupul amortit... de cateva
zile alerg pe strazile sufletului, prin ploaia de sentimente
contradictorii, regrete, dureri, doruri, sunt in cautarea unui motiv,
ceva care sa ma ajute sa rezist, ceva care sa-mi aminteasca ca dupa
ploaie rasare intotdeauna soarele, ceva care sa ma faca sa cred ca maine
va fi mai bine.Dar nu pot,amintirea ta ramane vie in viata mea.
Azi ma dor gandurile despre tine ... printre gânduri îmi curgi
încet în suflet ,esti aici in inima mea... te regasesc de fiecare data
mai aproape de gandurile mele, de sufletul meu!Asa vei ramane...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu