Nu inteleg nimic,dar stiu ca nu e nimic de inteles, ma doare
totul si totusi durerea vine din suflet, ma simt goala de energie. Chiar dacă mintea spune că totul e în regulă, sufletul meu este pierdut ,mai bine zis confuz fara sa inteleaga de ce este nedreapta viata cu mine.Cand iti pierzi jumatatea ta,esti exact ca un copil la inceputul vietii.
Trebuie să înveţi să mergi, să vorbeşti, să mănânci, să trăieşti
singur, să treci prin viaţă sau viaţa prin tine fără să te mai ţină
cineva de mână, să înveţi să îţi înfrunţi temerile cele mai puternice
fără să auzi că -o să fie bine-.Urasc aceste cuvinte-o sa fie bine-.
Ma simt singura acum... pe cont propriu, nu am ce să fac decât să cad şi
să ma şterg de praf, să ma ridici iar şi să strâng din dinţi, să m -adun de pe jos aşa, sfârşita cum sunt, şi să o iau iar de la capăt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu