Zambetul
este cea mai buna carte de vizita ,mereu avem un motiv sa zambim ,daca
nu cautam un motiv ,unul poate fi acela ca m-am trezit si pot sa ma
bucur de o noua zi .Toti avem vise, planuri si dorinte...poate unele s-au spulberat de mult si eu ma incapatanez sa visez.Poate cer prea mult de la viata mea .
Prin viata trebuie sa treci zambind,este singurul mod in care putem sa ne demonstram puterea de a trece peste
probleme.De cate ori incearca cineva sa-mi faca rau
sau chiar daca reuseste ii zambesc…nu trebuie sa fac altceva pentru ai
da peste nas.Oamenii sunt rai, majoritatea se gandesc doar la ei, doar
la ce e bine pentru ei si actioneaza nepasandu-le de cei din jur, chiar
se bucura daca reusesc sa faca rau cuiva…in astfel de situatii cel mai
bine e sa le zambesti larg pentru ai face sa se gandeasca la cat rau au
facut.Sunt sigura caci cu zambet poti schimba oamenii.Intr-o zi cand crezi
ca nu mai ai nici o solutie pentru problemele tale, cand
nu mai ai la cine apela,iesi pe strada si zambeste cald unui om
oarecare , sigur te va recompensa
cu un zambet la fel de cald…si sigur te vei simti mai bine.
Seara liniștită, Gabriela..... Visul pare a fi o realitate a unei vieți care nu visează.. Iar zâmbetul asemenea lacrimilor, pentru unii privitori par file de poveste, pentru alții căușul în care ar ocroti sufletul...
Azi de zâmbesc ploii, mâine poate ma va trezi zâmbind... Poate, .. A. A.
https://m.youtube.com/watch?v=3zjyCI9dH1g Tatăl Dumnezeu și mama divina în te un Sf de săptămâna au "cedat psihic" datorita ca doua dintre cele mai năstrușnice fete ale lor tunau și fulgerau raiul. CeCe s a gândit tatăl ca are sa creeze un rai asemănător însă fără de prezenta lor directa, astfel ca netolerabd atâtagalagie le a "catapultat" direct pe-un iaht ce acea sa le poarte pana la malul oceanului. Asemenea lagunei albastre. Zis și făcut. Povestirea continua.... A. A.
Desigur că îndemnul de aici nu se referă numai la zâmbetul de la exterior, care, singur, nu poate oferi puterea de a trece peste dificultăți, de a ne întoarce către partea luminoasă a vieții, ci mai întâi se referă la starea sufletească din care răsare zâmbetul și la deciziile, la intențiile noastre care o pregătesc.
În încercarea de a găsi deciziile corecte, zâmbetul nu e suficient pentru a ne îndruma - doar dorința de a lua acele decizii poate da o direcție - însă zâmbetul ne poate fi reper, iar recunoștința pentru lucruri simple din viață care ne-au atins inima poate face mai mult pentru noi decât să ni-l amintească: ne poate apropia de planul unei motivații mai nobile, despre aspecte superioare ale existenței ca oameni.
Zâmbetul cu care ne răspunde un om străin sau apropiat poate să ne ofere confort emoțional, inspirându-ne o împărtășire a poverii, însă pentru a ne fi de folos pe termen lung, măcar până găsim o soluție pentru probleme, este nevoie să fim angajați în acel drum din interior în afară, pentru care zâmbetul altcuiva ne poate fi reper, iar propriul zâmbet măsură a distanței parcurse. Nu numai zâmbete din prezent ci și amintiri, despre aprecieri pentru lucruri bine făcute, despre recunoștința altora, vin să ne sprijine în călătorie, atunci când am pornit în direcția corectă.
Față de cei care ne vor răul, să ne putem apropia și depărta zâmbind la fel, cu sufletul netulburat, ca și cum ei și acțiunile lor n-ar exista, face pentru noi înșine, în mod sigur, o diferență. Efectele asupra lor pot fi diverse, însă, din câte văd, o influență hotărâtoare numai ceva de dincolo de noi-conștienți, de orice ne închipuim ori dorim, poate avea; dacă suntem potriviți.
Înclin să cred că soluțiile la probleme vin mai întâi la un nivel al ființei unde putem ajunge numai prin rugăciune. Aceasta este mereu o cale de a apela la ajutor și a-l primi prin noi înșine, printr-o schimbare în felul nostru de a fi. Trebuie să fim dispuși să trecem prin această schimbare, desigur, și uneori ea apare ca o nouă dificultate de înfruntat. Dar mai devreme sau mai târziu devenim parte din răspunsul cerut.
Zâmbetul sincer este mereu despre încredere, despre a ști nesepararea față de o realitate profundă a ființei noastre, indiferent de planurile existenței prin care ne e relevată. Putem zâmbi îndestulător fără vreun motiv din rândul lucrurilor acestei lumi, despre noi sau despre ceva ori cineva din afara noastră. Iar atunci când aspectele vieții noastre par să se înscrie iar pe un traseu ascendent, zâmbetul își găsește loc în cadrul acesta asemeni luminii zilei în spațiul care ne înconjoară.
Multumesc frumos Andrei pentru toate comentariile tale frumoase si pline de intelepciune.Eu astazi in ajun de sfanta sarbatoare a Pastelui iti doresc sarbatori binecuvantate alaturi de familie si prieteni!
Hristos a inviat pentru fericirea si inaltarea noastra!
Seara liniștită, Gabriela.....
RăspundețiȘtergereVisul pare a fi o realitate a unei vieți care nu visează..
Iar zâmbetul asemenea lacrimilor, pentru unii privitori par file de poveste, pentru alții căușul în care ar ocroti sufletul...
Azi de zâmbesc ploii, mâine poate ma va trezi zâmbind...
Poate,
..
A. A.
https://m.youtube.com/watch?v=3zjyCI9dH1g
RăspundețiȘtergereTatăl Dumnezeu și mama divina în te un Sf de săptămâna au "cedat psihic" datorita ca doua dintre cele mai năstrușnice fete ale lor tunau și fulgerau raiul. CeCe s a gândit tatăl ca are sa creeze un rai asemănător însă fără de prezenta lor directa, astfel ca netolerabd atâtagalagie le a "catapultat" direct pe-un iaht ce acea sa le poarte pana la malul oceanului. Asemenea lagunei albastre. Zis și făcut. Povestirea continua....
A. A.
Desigur că îndemnul de aici nu se referă numai la zâmbetul de la exterior, care, singur, nu poate oferi puterea de a trece peste dificultăți, de a ne întoarce către partea luminoasă a vieții, ci mai întâi se referă la starea sufletească din care răsare zâmbetul și la deciziile, la intențiile noastre care o pregătesc.
RăspundețiȘtergereÎn încercarea de a găsi deciziile corecte, zâmbetul nu e suficient pentru a ne îndruma - doar dorința de a lua acele decizii poate da o direcție - însă zâmbetul ne poate fi reper, iar recunoștința pentru lucruri simple din viață care ne-au atins inima poate face mai mult pentru noi decât să ni-l amintească: ne poate apropia de planul unei motivații mai nobile, despre aspecte superioare ale existenței ca oameni.
Zâmbetul cu care ne răspunde un om străin sau apropiat poate să ne ofere confort emoțional, inspirându-ne o împărtășire a poverii, însă pentru a ne fi de folos pe termen lung, măcar până găsim o soluție pentru probleme, este nevoie să fim angajați în acel drum din interior în afară, pentru care zâmbetul altcuiva ne poate fi reper, iar propriul zâmbet măsură a distanței parcurse. Nu numai zâmbete din prezent ci și amintiri, despre aprecieri pentru lucruri bine făcute, despre recunoștința altora, vin să ne sprijine în călătorie, atunci când am pornit în direcția corectă.
Față de cei care ne vor răul, să ne putem apropia și depărta zâmbind la fel, cu sufletul netulburat, ca și cum ei și acțiunile lor n-ar exista, face pentru noi înșine, în mod sigur, o diferență. Efectele asupra lor pot fi diverse, însă, din câte văd, o influență hotărâtoare numai ceva de dincolo de noi-conștienți, de orice ne închipuim ori dorim, poate avea; dacă suntem potriviți.
RăspundețiȘtergereÎnclin să cred că soluțiile la probleme vin mai întâi la un nivel al ființei unde putem ajunge numai prin rugăciune. Aceasta este mereu o cale de a apela la ajutor și a-l primi prin noi înșine, printr-o schimbare în felul nostru de a fi. Trebuie să fim dispuși să trecem prin această schimbare, desigur, și uneori ea apare ca o nouă dificultate de înfruntat. Dar mai devreme sau mai târziu devenim parte din răspunsul cerut.
Zâmbetul sincer este mereu despre încredere, despre a ști nesepararea față de o realitate profundă a ființei noastre, indiferent de planurile existenței prin care ne e relevată. Putem zâmbi îndestulător fără vreun motiv din rândul lucrurilor acestei lumi, despre noi sau despre ceva ori cineva din afara noastră. Iar atunci când aspectele vieții noastre par să se înscrie iar pe un traseu ascendent, zâmbetul își găsește loc în cadrul acesta asemeni luminii zilei în spațiul care ne înconjoară.
Multumesc frumos Andrei pentru toate comentariile tale frumoase si pline de intelepciune.Eu astazi in ajun de sfanta sarbatoare a Pastelui iti doresc sarbatori binecuvantate alaturi de familie si prieteni!
ȘtergereHristos a inviat pentru fericirea si inaltarea noastra!
Te imbratisez cu lumina si recunostinta.