Totalul afișărilor de pagină

sâmbătă, 30 aprilie 2016

Sufletul meu...

"Sufletul meu e frate cu al tău, şi îl mâhneşti, îl sperii scormonindu-l astfel. Ia-l drept ceea ce este, un suflet care suferă şi care aşteaptă. Dacă îl interoghezi atât de nemilos, se va închide în sine şi nu va mai îndrăzni să se deschidă în faţa ta."-George Sand.-
 Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

4 comentarii:

  1. Despre reincarnare a unui suflet într un trup nedecedat dacă bine am citit se spune ca e necesara preluarea unei carme.daca bine am înțeles al unui suflet pentru a continua planul Divin în mântuirea sufletelor.
    Dumnezeu dorește sa salveze fiecare suflet și ca e nevoie a asculta de mijlocitor Iisus Cristos care purifica calea sufletului în demersul acestui drum, cale, pentru reîntregirea și a ajunge laconstiinta reîntregirea cu Dumnezeu.
    "Cristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte Viata dăruindu le! "

    RăspundețiȘtergere
  2. Spuneam ca am citit deoarece a expune ceva despre ceva ce nu știu personal n as putea sa exprim cu exactitate dacă este sau ba asa ceva.
    Însă, prin recunoașterea sufletelor prin diverse persoane spune ceva.
    Cert este ca avem datoria de a aduce spre cunoaștere cele trăite pentru ajutorare.
    Mulțumesc.

    RăspundețiȘtergere
  3. https://m.youtube.com/watch?v=p4vAAs6CH3M

    RăspundețiȘtergere
  4. În relația cu noi înșine, de asemenea, cooperarea, încrederea duc la un rezultat comun, al întregului, mai bun decât separarea, decât lupta pentru controlul total. Sunt o abordare care ia diferențele în considerare. În încercarea de a înțelege posibilitățile unei relații, discuția, dialogul oferă, spre deosebire de interogare, o mai largă deschidere pentru intrarea în câmpul vederii noastre a unor elemente noi, mai potrivite formei prin care ne putem apropia în realitate de visul de fericire. Între un suflet și altul, deschiderea mai întâi cu sufletul, nu cu mintea, face posibilă apropierea, mișcarea trăirilor unuia în armonie cu ale celuilalt. A face loc celuilalt în felul meu de a fi este o adaptare, nu o cedare. Nimic nu e pierdut, în afară de lucruri de care, împreună, nu mai avem nevoie.

    RăspundețiȘtergere