Toti varsam o lacrima,incepand de la copii pana la batranii care cu lacrimi isi spala neputinta si singuratatea.Ceea ce simt acum are la baza multa lumina...dar si intuneric,multe decizii corecte...dar si multe greseli,multe zambete dar si lacrimi. Sigur,nimic nu este gresit,totul este foarte bine cata vreme inca sunt in viata...pentru ca nu exista corect sau gresit,bine sau rau.Pentru mine exista ieri,azi si maine.
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
Toate există. Corect, slăbiciune, om, toate. Și mâine ca azi, ca și ieri. Din toate, prin nenumărate întoarceri, simțirea e cale înspre afară. Să îmi pese, să înțeleg, să merg înainte - de fiecare dintre aceste aspecte ale lui a fi în viață este nevoie într-o oarecare măsură pentru a deveni conștient de mine cu adevărat. Acolo, sufletul s-ar putea exprima și prin lacrimi, ca înainte. Doar că eliberării de necesitatea de a recunoaște adevărul în lumea lucrurilor opuse, zâmbetul i se potrivește, în mod natural; de la sine.
RăspundețiȘtergere