Am momente cand vreau sa fiu singura cu gandurile mele...doar eu si cu
ele...cred ca acesta este momentul cand tu esti cel mai sincer...tu si
cu tine. Realizez ca este singurul moment in care nu poti sa trisezi sau
sa minti,este acel moment in care simti ca nu esti judecat pentru ceea
ce gandesti. De aceea azi imi permit in gand sa visez,sa plang,sa ma
bucur,sa-mi fie frica,sa doresc sa vreau...sa traiesc. Da...simt uneori o
nevoie imperioasa de a ma intalnii cu mine…eu si nimeni.
Un întuneric de trecere. Odihnă pentru ochi obosiți de culorile lumii de la exterior. Emoții venind de nicăieri și ducându-se cine știe unde. Sufletul destinzându-se. Intimitate. Lipsa oricăror griji, pentru o vreme. Îngerul bun a făcut toate poverile mai ușoare și tace, până când va veni momentul să ne-arătăm puternici din nou.
Singuri, de fapt, nu suntem niciodată. Pentru că orice decizie, cât de măruntă ne e dat să fie, orice acord pentru un gând sau un sentiment să rămână, are în lumea din interior consecințe. De judecarea acestora nu avem cum scăpa, deoarece determină omul care suntem între ceilalți, om cu care noi înșine trebuie să trăim, de asemenea. Și om care își îndreaptă privirea către Dumnezeu.
A fi sinceri este să ne păstrăm, în spatele puterii, un echilibru, încrederea susținută de o vedere clară despre cine suntem cu adevărat. Dar toate acestea sunt interdependente și piatra de temelie e tot alegerea călăuzită doar de speranță, sau doar atrasă de o iluzie. Odată ce ne-am regăsit locul în ordinea din interior, trebuie să păstrăm legătura cu el căutând o cale prin care să ne exprimăm din suflet, chiar dacă aceasta implică să ne folosim mult imaginația.
Un întuneric de trecere. Odihnă pentru ochi obosiți de culorile lumii de la exterior. Emoții venind de nicăieri și ducându-se cine știe unde. Sufletul destinzându-se. Intimitate. Lipsa oricăror griji, pentru o vreme. Îngerul bun a făcut toate poverile mai ușoare și tace, până când va veni momentul să ne-arătăm puternici din nou.
RăspundețiȘtergereSinguri, de fapt, nu suntem niciodată. Pentru că orice decizie, cât de măruntă ne e dat să fie, orice acord pentru un gând sau un sentiment să rămână, are în lumea din interior consecințe. De judecarea acestora nu avem cum scăpa, deoarece determină omul care suntem între ceilalți, om cu care noi înșine trebuie să trăim, de asemenea. Și om care își îndreaptă privirea către Dumnezeu.
A fi sinceri este să ne păstrăm, în spatele puterii, un echilibru, încrederea susținută de o vedere clară despre cine suntem cu adevărat. Dar toate acestea sunt interdependente și piatra de temelie e tot alegerea călăuzită doar de speranță, sau doar atrasă de o iluzie. Odată ce ne-am regăsit locul în ordinea din interior, trebuie să păstrăm legătura cu el căutând o cale prin care să ne exprimăm din suflet, chiar dacă aceasta implică să ne folosim mult imaginația.